24-08-10

Simbolul degradarii

De câţiva ani ne este clar că Steaua, clubul Armatei Române, suferă un proces continuu de degradare şi de pierdere a identităţii. Un personaj ca gigi becali nu poate decât să căpuşeze fiinţa Stelei, s-o paraziteze şi s-o prefacă după chipul şi asemănarea sa, adică simbol al prostiei, bădărăniei, incomptenţei, şmecheriei, nepotismului, agresivităţii primitive şi a primitivismului propriu-zis. Lucrul acesta ne este clar reflectat şi de mulţimea de cocalari, ţigani, manelişti care au invadat tribunele stadionului. Sunt sigur că acei oameni erau acolo şi înainte dar acum s-a creat o emulaţie nemaiîntâlnită între ei şi ies în evidenţă pentru că, dintre oamenii de bun simţ şi pentru care valorile de care vorbeam au dispărut dar nu s-au pierdut cu totul, unii, obosiţi, îmbătrâniţi, care nu vor să se mânjească într-o asemenea confruntare, au refuzat să mai vină la stadion iar ceilalţi, mai tineri, protestează prin nişte mijloace care nu sunt foarte departe de nonvalorile promovate de fiinţa creditorului - pentru că alte mijloace încă nu s-au găsit - şi astfel devin arătaţi cu degetul şi stigmatizaţi mai rău decât însuşi gigi becali (aici şi presa "liberă" din România are un mare merit).

Dar, cu cât fiinţa Stelei este mai parazitată din ce în ce şi mai paralizată, cu atât credem că "mai rău de atât nu se poate" şi de fiecare dată suntem loviţi de exemple care arată că da, se poate şi mai mult, şi mai rău. Şi aceste lucruri dor cel mai tare. Începând cu reîntoarcerea pe bancă a lui Lăcătuş, unele declaraţii părtinitoare creditorului date de unii oameni care au promovat tocmai valorile care sunt răsturnate acum (Dumitriu, Duckadam etc), continuând cu înscăunarea lui Stoichiţă, un om care era respectat şi considerat cel puţin de unii ca "fostă glorie", şi atitudinea pristandească a lui faţă de creditor urmată apoi de pactul făcut de PN/ALSS şi culminând, cel puţin până acum, cu numirea lui Ilie Dumitrescu, o fostă glorie incontestabilă şi care părea a se situa alături de cei care nu tolerează pătura de jeg îngroşândă aşternută de simbolul răului suprem.

Duminică seara am mai primit un exemplu că "se poate şi mai rău decât atât". După plecarea lui Petre Marin, într-o oarecare lipsă de alternative a fost numit căpitan Bănel Nicoliţă. Nu m-a deranjat faptul că e ţigan, nici că e un jucător slab şi un antitalent înnăscut care a avut norocul unor meciuri bune la început şi avantajul unei ieşiri bruşte din anonimat, ci faptul că a demonstrat din plin că niciodată nu va putea avea o atitudine de lider. Comparaţi reacţia lui de după autogolul de pe Bernabeu şi reacţia lui Rădoi de după autogolul de pe Lerkendal. Dar, iată că la meciul cu Vaslui, a fost doborât şi acest "record" nefast. Banderola de căpitan purtată în 63 de ani de istorie de către Gh. Popescu, Gh. Constantin, Iordănescu, T. Stoica, Lăcătuş, Belodedici, M. Baciu, Rădoi a stat pe braţul - blasfemie! - lui Cristi Tănase, un jucător care este talentat şi atât. Evident, nu are o atitudine de lider mai puternică decât Bănel, dar măcar Bănel este mai vechi la echipă şi ceva mai experimentat. Este indolent în multe momente ale jocului, este imatur şi uşor influenţabil, vezi faptul că umblă, şi după ce că umblă, se mai şi afişează în public cu o "bombă sexy" (care mai degrabă e o petardă penală promovată, nu pot să înţeleg de ce, de presă), vezi intenţia de a agăţa "pe mess" în cantonamenul naţionalei. Tănase are 23 de ani. Rădoi, ultimul căpitan care chiar a lăsat ceva în urma lui, la 23 de ani era deja însurat şi avea un copil. Şi, cel puţin din ce am auzit, şi nu doar din presă, este şi extrem de încet la minte.

Descrierea atribuţiilor căpitanului de echipă, dată de M. Ionescu şi M. Tudoran în "Fotbal de la A la Z" este următoarea De regulă, jucătorul cel mai vârstinc sau cu cel mai îndelungat stagiu de activitate în clubul respectiv. El este, în teren, purtătorul de cuvânt al tuturor coechipierilor, omul prin care se desfăşoară dialogul jucător-arbitru, acela care prin calmul şi ponderea sa, prin maturitatea dobândită de-a lungul multor ani de activitate, este chemat să imprime întregii echipe nota de sportivitate, de respect, pentru conducătorul jocului, adversar şi public. Care dintre următoarele caracteristici li se potrivesc lui Bănel şi lui Dodel?

1on