09-08-10

Manele neimpozitate cu Gigi si Piti

Plecarea cu scandal a lui Piţurcă de la Steaua a fost un joc de poker adevărat, cu Fiscul pe post de mână moartă. Deschiderea 50.000 de euro pe lună, Piţi merge şi cere 10 hectare şi 5 milioane la clauza "ciocu' mic", Becali plăteşte 100.000, plus 4,5 ha, Piţurcă zice pas şi aruncă cărţile. Dincolo de discuţiile nesfârşite despre vina fiecăruia, despre viitorul Stelei, asta frapează în toată povestea asta. Sumele, dar mai ales uşurinţa cu care se modifică în fotbalul nostru retribuţia unui antrenor de pe o zi pe alta sau chiar de la o oră la alta. În condiţiile astea, impozitarea corectă a oamenilor din fotbal e mai greu de realizat decât impozitarea bancnotelor lipite pe fruntea "guriştilor" de la nunţi.

În cazul maneliştilor ai putea să găseşti o variantă "muzicală" a impozitului forfetar, dar în cazul lui Becali şi al altor patroni din Liga lui Mitică ce să faci? Să introduci o "taxă de antrenor"? O parte din instabilitatea fotbalului românesc se datorează lui Mircea Sandu şi Mitică Dragomir care n-au standardizat cât de cât nici contractele antrenorilor, nici raporturile financiare dintre patroni şi echipe. Piţurcă, cu experienţa lui de om trecut prin multe, pur şi simplu a vrut să-şi asigure trei ani de "domnie" liniştită la Steaua. Fireşte, 20 de milioane de euro reprezintă o sumă imensă pe praful ăsta, chiar dacă e o garanţie, dar tocmai cele şapte zerouri reprezentau atuul lui Satana. Cât trebuia să pună în contract ca să-l liniştească pe Gigi? Câteva biete sute de mii de euro n-aveau niciun efect. Latifundiarul mergea pe principiul "te plătesc şi te fac!". Aşa l-a făcut pe Dorinel Munteanu cu doar 200.000 de euro. După aceea, vorba lui Guţă, Becali a putut să cânte la TV liniştit "Doamne, am pierdut mulţi bani în viaţă/ Dar tot am rămas în faţă".

Greşeala lui Piţurcă a fost că a respectat tradiţia campionatului şi nu a semnat de la început clauza "de tăcere" impusă finanţatorului. O greşeală şi mai mare e faptul că nu şi-a însoţit echipa în deplasarea de la Braşov. Aşa făcea un antrenor, chiar şi în ultima sa zi de contract. Dar Piţurcă nu e un simplu tehnician, e un "antrenor jucător", pentru care fotbaliştii sunt, în ultimă instanţă, doar câteva cărţi de jucat. Absenţa şi tăcerea sa de după meci au fost mai zgomotoase şi deranjante decât orice declaraţie-manea a lui Becali. Din aceste motive, un lucru este cert: nu se ştie cât fotbal vom vedea la Steaua de acum încolo, dar vom vedea sigur declaraţii-manele ale patronului după fiecare meci. Degeaba va zice acesta mereu şi mereu că dedică acest zbucium echipei şi că, din acest motiv, îşi fac oamenii poze cu el. Balamucul va fi total, iar poze îşi fac destui şi cu femeia cu barbă de la circ.

Marius Niţu (Gândul)


Clauza inacceptabilă dintre Piţi şi Gigi: embargo-ul pe vorbe

Nu, nu vorbim despre clauza de 20 de milioane de euro a lui Piţurcă. Aceasta nu este îndeajuns de inacceptabilă pentru Gigi, indiferent ce cred colegii din presă. Nu banii sunt problema lui Becali în acest moment, ci orgoliul. Adevărata clauză inacceptabilă din contractul, scris sau verbal, dintre Piţurcă şi Gigi este ca patronul să nu vorbească. Embargoul pe vorbe. Iar Becali nu poate şi nici nu vrea să tacă.

Prostul nu-i prost destul, dacă nu e şi fudul. Gigi e exemplul suprem. Oierul din Pipera a ajuns celebru datorită inepţiilor sale, cum să îşi ţină gura închisă tocmai acum? Rezultatele Stelei sunt mult mai puţin importante decât satisfacţia de a se vedea pe sine la televizor. O ţară întreagă se adapă din logoreea sa, din cuvintele sale văduvite de logică şi umplute cu venin. Chiar cu înjurături, la nevoie. Probabil că vina nici nu e a lui, ci a noastră. L-am tolerat. I-am dat impresia acestui nimeni că este cineva.

În plus, vorbim despre o investiţie la care Becali nu vrea, ca om de afaceri de succes, să renunţe. A plătit enorm pentru a ajunge aici. Omul a recunoscut public că a dat bani departamentului sport de la ProTV să apară la ştiri. În plus, se aude că jurnaliştii care mergeau regulat la palat luau bani pentru asta (uitaţi-vă la feţele reporterilor care îl înconjoară! Zâmbesc, îi sorb cuvintele şi îl aprobă pe patronul Stelei de parcă ar rosti citate din Goethe, indiferent cât de mare e imbecilitatea pe care o scoate pe gură). Imaginea se face cu cheltuială. Gigi o ştie cel mai bine.

Până la Piţi, doar suporterii şi, poate, MM Stoica au avut curajul să îi spună lui Gigi adevărul, verde în faţă. Au fost singurii care au ieşit din corul linguşitorilor. Fanii strigă în van, MM a plecat mai demult, Piţi îşi face şi el bagajele, aşa că suntem condamnaţi să îl mai suportăm mult şi bine pe jalnicul proprietari de fotbalişti şi oi.

Ionel Lespuc (SportVox)