Oda bucuriei: Magica Steaua ’86

În seara de 7 mai 1986, Steaua București devenea prima echipă din estul comunist care s-a încoronat câstigând Cupa Campionilor Europeni. În drumul spre marea finala, Steaua a eliminat pe rând formațiile Vejle BK (1-1 și 4-1), Honved Budapesta (0-1 și 4-1), Kuusysi Lahti (0-0 și 1-0) și RSC Anderlecht Bruxelles (0-1 și 3-0).

Finala Cupei Campionilor Europeni, ediția 1985-1986, s-a disputat pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, din Sevilla. Peste 50.000 de suporteri catalani au luat cu asalt orasul din Andaluzia pentru a asista la, credeau ei, câstigarea trofeului de către favoriții lor. Steaua a fost susținută de un grup de vreo 1.200 de români fericiți.

Înainte de meci, Steaua a fost instiințată de UEFA că nu poate evolua în echipamentul tradițional, roș-albastru, acestea fiind și culorile Barcelonei. Oficialii Stelei au luat legatură cu Adidas pentru a face rost de noi echipamente de joc. S-a ales culoarea albă, una neobișnuită pentru jucători și suporterii steliști. Și în alb, Steaua era tot Steaua!

Finala a fost marcată de miza uriașă, jucătorii ambelor echipe fiind crispați în multe momente. Poate și de asta, în minutul 73, Emerich Jenei a decis să-l introducă în teren și pe experimentatul Puiu Iordănescu, antrenorul secund și un simbol al Stelei. Prin evolutia lor, stelistii, “viteziștii”, au reusit să atraga simpatia celor prezenți pe stadionul din Sevilla. Partida s-a încheiat cu scorul de 0-0. Învingătoarea urma să fie decisă prin lovituri de la 11 metri. A devenit un duel al portarilor, Duckadam și Urruti.

Steliștii au executat primii. Majearu a șutat în partea dreaptă, dar Urutti a ghicit colțul apărând primul penalti. Duckadam nu se lasă mai prejos și „scoate” și el penalti-ul catalanilor. A urmat Boloni. A sutat în partea stangă, însă Urruti a respins și aceasta minge. Duckdam se pregătea să intre în istorie, apărând al doilea penalti.

Lacatuș a fost cel care a deschis scorul la a treia serie de lovituri de departajare, cu un șut puternic, care a izbit mai intâi transversala. Câteva minute mai târziu, Duckadam apăra încă un penalti, al treilea. În a patra serie, Balint a inscris cu un șut plasat, în colțul stâng, iar Duckadam a închis finala. A plonjat în stanga și a apărat al patrulea penalti consecutiv, intrând în istorie. Teoharie Coca Cosma a rămas celebru cu exclamația din comentariul momentului: “Apără Duckadaam! Suntem finaliști! Am câstigat Cupa! Cupa Campionilor Europeni e la București!”

Eroii roș albaștri de la Sevilla:

Helmuth Duckadam- Ștefan Iovan, Adrian Bumbescu, Miodrag Belodedici, Ilie Bărbulescu- Lucian Bălan (Anghel Iordănescu ’73), Gavril Balint, Ladislau Boloni, Mihail Majearu- Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă (Marin Radu ‘112).

Antrenori: Emerich Ienei și Anghel Iordănescu

Cele patru lovituri consecutive de la 11 m apărate jucătorilor barcelonezi – Alesanco, Pedraza, Pichi Alonso si Marcos – l-au făcut pe Helmuth Duckadam să intre în Cartea Recordurilor. Anghel Iordanescu este unicul din Europa, care într-un singur meci a câștigat Cupa Campionilor Europeni în dublă ipostază: jucător și antrenor.

Înregistrarea finalei

Impactul în media internațională și națională a fost uriaș. Presa internațională a reacționat imediat după încredibilă victorie, lăudând jocul campioanei României:
„Fotbaliștii catalani, susținuți de 50 de mii de suporteri, au luptat mult, dar s-au lovit de apararea fermă a românilor, învingători merituoși” – EFE, Spania.
„Neașteptatul triumf al Stelei, care va fi legat întotdeauna de Duckadam, nu trebuie să fie tratat ca o curiozitate” – Reuters, Anglia.
„În Estul Europei s-a mai născut o stea” – Gazzetta dello Sport, Italia.

Imediat după meci, pentru prima oară, românii au ieșit nechemați în stradă. În aproape toate colțurile țării, noaptea de 7 spre 8 mai a fost una albă. Efectul halucinat al senzaționalului a depăsit în Romania până și impactul cu primul pas al omului pe Lună din 1969.

În acea noapte de vis toți românii au fost steliști. Peste o Românie cenușie, înglodată în datorii, Steaua era Luceafarul speranțelor. În inima fiecaruia, Steaua , Duckadam , 7 mai 1986, Sevilla, au fost întipărite cu litere de aur. Cupa Campionilor era imaginar pe masa tuturor. Steaua încetase sa mai fie doar „Steaua București”. Devenise „Steaua României”.

Generaţia ’86, acea generaţie de stelişti care ne-a făcut să fim mândri pentru că suntem români, va rămâne în inimile noastre și are respectul nostru etern! Pentru acea noapte de vis, mulțumim Steaua!

Dupa 29 de ani …

Victoria Stelei la Sevilla a fost triumful unei națiuni sărace într-un sport în care laurii erau accesibili doar bogaților. La fel a rămas și astăzi, doar că decalajul a crescut exponențial. Performanța unică din istoria fotbalului românesc va fi irepetabilă. Mai mult, după 1990, sistemul de valori naționale a trecut printr-un șir de contestări și uitări. Ura și veninul au paralizat conștiința națională și patriotismul. În 25 de ani s-a demolat și radiat jumătate de secol din istoria României, cu bune și rele, fără să se pună valoric nimic în loc.

Și demolarea continuă …

După 29 de ani, a venit și rândul Stelei la demolat. Printre primii cu târnăcoapele în mâini, sunt și unii care au contribuit la gloria ei, acum mânați de orgolii, goana după bani. Alții, sunt cei pentru care „homo sapiens” înseamnă „omul care sapă”. Evident, să vrei să dărâmi nu trebuie să fi „sapiens”, stricto sensu, ci un Mr. Musculo cu fular la gât.

Dupa 29 de ani, sărbătoarea de 7 Mai pare „Oda Bucuriei” cântată la înmormântare.
În parte a IV-a din simfonia a IX-a, Ludwig van Beethoven a folosit poemul destinat bucuriei, păcii și iubirii între popoare scris de Friedrich Schiller:

„Slavă ție, Stea curată, voie bună pe Pământ,
Astăzi te simțim aproape, sol din Rai, cu soare sfânt.
Vraja ta aduce iarăși, pe popor lângă popor,
Toți pe lume, frați noi suntem, când apari ușoară-n zbor.

Cine a avut norocul de prieteni buni să dea,
Cine stie ce-i iubirea, lângă noi cântând să stea.
Fericit un suflet drag te poate face pe Pământ,
Cine n-a simtit iubirea, plece dintre noi plângând.

Milioane strângeți rânduri … !”

În această zi festivă, dedic „Oda Bucuriei” Stelei și tuturor steliștilor din lume!
Forza fie cu Steaua și pacea cu voi!

XRay