11-05-12
Duşmanii lu' Mitică şi Săndel, la MARŞUL UNIONIST de duminică, de la ChişinăuPeste 5 mii de oameni vor ieși în stradă duminică la Chișinău pentru a cere unirea Basarabiei cu România. Marșul are loc în contextul împlinirii a 200 de ani de la Tratatul de pace semnat în 1812 între turci și ruși la hanul lui Manuc, care a provocatprima ocupație a Basarabiei. La eveniment vor participa și suporteri de fotbal, atât din Republica Moldova cât și din România. Astfel, ultrașii celor două echipe importante din Chișinău, Zimbru și Dacia, au anunțat participarea organizată. Li se vor alătura tineri din mai multe orașe din Basarabia, cum ar fi Nisporeni, Bălți sau Ștefan Vodă. Pe lista grupurilor ultras prezente este și Honor et Patria, grupul de suporteri care susține exclusiv naționala de fotbal a României. De asemenea, sunt așteptați la manifestația unionistă și susținătorii steliști și dinamoviști din Basarabia. Unioniștii vor purta tricouri negre, în semn de doliu, și vor porni în marș de la statuia lui Ștefan cel Mare, simbol reprezentativ pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Ultimul marș organizat la Chișinău a strâns peste 3 000 de persoane și a fost marcat de incidente cu un grup de 100 de ruși, care s-a pus în fața coloanei de manifestanți dar a fost înlăturat rapid de unioniști. Românism.ro Istoricul Andrei Eşanu, membru al Academiei de Ştiinţe de la Chişinău şi membru de onoare al Academiei Române, susţine că în urma tratatelor de pace de la Bucureşti, de acum două secole, au apărut toate problemele identitare ale basarabenilor. Savantul a declarat într-un interviu pentru „Adevărul" că şi în perioada ţaristă, şi în cea sovietică, Moscova a promovat în regiunea anexată o politică similară cu cea rasistă din Africa de Sud, de tip bantustane. Cum a fost posibilă anexarea Basarabiei la 1812? Acum două secole, la fel se făceau târguri cu anumite teritorii? Andrei Eşanu: Sigur, secolul XVIII este plin de astfel de evenimente tragice pentru unele popoare. De exemplu, prin trei împărţiri consecutive - 1772, 1793 şi 1797 - între Rusia, Prusia şi Imperiul Habsburgic al Austriei şi-a încetat existenţa Polonia. Au împărţit-o între ei prin războaie şi prin diferite cârdăşii. Apoi privirile Imperiului Habsburgic, care deja la 1699 anexase Transilvania, s-au îndreptat spre Balcanii de Vest. Dar pofta Rusiei pentru Basarabia când apare? Raporturile româno-ruse încep încă din secolul al XIV-lea, iar politica expansionistă - mai ales din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când ruşii se implică în războiului lui Bogdan Hmelniţki împotriva Ţării Leşeşti, cum îi spunem noi, medieviştii, Poloniei. Au vrut chipurile să-l ajute pe Hmelniţki să obţină independenţa, dar până la urmă au anexat teritoriul din stânga Niprului. Asta se întâmpla în 1654, aşa numita pace (rada) de la Pereiaslav, un oraş de lângă Kiev. În felul acesta s-a deschis un coridor foarte ademenitor pentru Rusia moscovită, care începe să se extindă şi spre sud-estul Europei. Atunci teritoriile din Balcani şi de la nordul Dunării erau fie sub stăpânirea otomană, fie sub suzeranitatea otomană. Ţările Române, spre deosebire de cele din Balcani, erau principate autonome, care aveau diriguitorii lor, elitele lor naţionale, nimeni nu se amesteca în treburile interne, Poarta Otomană cerea doar să se plătească regulat tribut. Dar la 1812 a fost încălcat principiul suzeranităţii? Putem spune că, într-un fel, turcii ne-au vândut? De-a lungul secolului al XVIII-lea au avut loc patru războaie ruso-otomane, unele erau ruso-austro-otomane, de fiecare dată Rusia şi Austria erau aliaţi şi se înţelegeau din timp cine şi ce teritorii ocupă. În principiu, de-a lungul secolelor în care ne-am aflat sub suzeranitatea otomană era fie o înţelegere orală, fie una scrisă că turcii trebuiau să ne apere de alte împărăţii. În urma războiului din 1806-1812 parcă eram ocrotiţi de Poarta Otomană, numai că turcii au pierdut atunci. Imperiul Otoman era în decădere, Rusia era însă în plină ascensiune, iar direcţia sud-est Europeană devine, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prioritară. Era o luptă între marile puteri pentru împărţirea Europei, iar diplomaţia rusă devenise una dintre cele mai perfide şi mai rafinate de pe tot continentul. Ce apreciere istorică daţi acestui eveniment? A fost un rapt, o anexare, o ocupaţie, ce a fost? Toate pe care le-aţi numit. Acest război a purtat un caracter de cucerire şi Rusia a anexat Basarabia prin forţa armelor. În 1812, dacă nu venea pericolul războaielor napoleoniene, nu-i exclus că ruşii ajungeau şi la Constatinopol. Dar fiindcă Napoleon se apropia de graniţele imperiului lor, comandanţii ruşi trebuiau să încheie în grabă pacea şi să retragă întreaga armată de pe teatrul balcanic. Astfel, dacă la începutul negocierilor ei voiau ambele principate române şi hotarul pe Dunăre, treptat îşi reduc din pretenţii. Aşa graniţa dintre cele două imperii s-a negociat mai întâi pe Siret ca, în cele din urmă, comandanţi ruşi să încheie, la 16 mai (stil vechi), la Bucureşti, pacea, în urma căreia hotarul se stabileşte pe Prut. Ce impact a avut acest eveniment asupra dezvoltării Ţării Moldovei, pentru că cea mai mare parte din teritoriu i-a fost luat? Secolul al XVIII-lea a fost un dezastru pentru Ţara Moldovei. După patru războaie - 1711, 1736-1739, 1768-1774, 1786-1791, dar şi multiple invazii turceşti şi tătare, Ţara Moldovei a ajuns la o sărăcie cumplită. Sărăcia de astăzi din Moldova de la noi şi din Moldova de dincolo se trage de atunci. Totul are trecut, nu putea să renască ţara aşa din senin. De exemplu, o Turcie care astăzi cunoaşte o ascensiune economică, nu a avut războaie de peste o sute de ani. Dar la noi au fost atâtea confruntări militare, inclusiv cele două războaie mondiale. După 1812, Basarabia devine provincie ţaristă, pe urmă gubernie, sunt lichidate structurile de stat, sunt aduşi funcţionari ţarişti şi imediat este supusă la aceleaşi biruri şi dări, poate şi mai grele decât pe care le avusese pe timpul Imperiului Otoman. Astăzi, la două secole de la pacea de la Bucureşti, cel mai popular politician din Republica Moldova şi liderul în care oamenii îşi pun cele mai multe speranţe este Vladimir Putin. Înseamnă asta că ruşii ne-au cucerit complet? Asemenea răspunsuri la sondaje m-au întristat foarte mult. E o realitate tristă care vorbeşte despre o lipsa totală de cultură politică a populaţiei noastre. Din păcate, mulţi nu înţeleg lucruri elementare: că s-a prăbuşit un imperiu, un imperiu al răului, care ne-a adus război, foamete, deportări, colectivizări forţate, deposedări de avere. Nu-mi închipui cum astăzi poate fi văzut bine Putin, cel care susţine că cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea a fost destrămarea Uniunii Sovietice, cel care menţine o armată la Nistru. Ruşii spun că suntem o entitate separată, diferiţi chiar de acei moldoveni de la care ne-au rupt acum două secole. În ce măsură istoricii occidentali cred în această teorie? Chiar şi oamenii politici şi cei de ştiinţă din Rusia de atunci, dar şi din secolul trecut, erau absolut conştienţi că e un singur popor, că noi suntem români, că vorbim aceeaşi limbă şi avem aceleaşi tradiţii. Iată de exemplu, la 1859, un istoric rus scrie „voievozii români ai Moldovei şi Valahiei" ori la 1918 academicianul rus Berg, geograf şi savant originar de la Tighina, a editat la Peterburg o monografie care se numeşte „Bessarabia". Chiar în introducere, Berg scrie: „Basarabia este populată de români, dar Rusia nu trebuie să scape din mâini această bucată grasă". Desigur că odată cu unirea principatelor de la 1859, Rusia înţelegea că se consolidează un stat român modern şi mai devreme sau mai târziu va vrea să-i unească pe toţi românii care au fost împărţiţi de cele trei imperii. Atunci s-a intensificat propaganda separatistă, moldovenistă. În cercurile înalte ţariste se discuta dacă să se deschidă sau nu şcoli pentru moldoveni. Dacă ar fi deschis şcoli, moldovenii şi-ar fi putut pune întrebări cine sunt ei. Mai bine îi ţinem proşti... Mai bine îi ţinem în întunecime. Chiar şi în şcolile bisericeşti de un an - doi, copiii erau învăţaţi să citească şi să scrie slavoneşte ori ruseşte. Nu cumva tirajele abecedarelor să fie prea mari. La începutul secolului al XX-lea, ne-am trezit că avem 90-95% din populaţie analfabetă, oamenii care au rămas închişi în satele lor, izolaţi de oraşe. Chişinăul şi alte târguri aveau o populaţie alogenă, numai nu băştinaşii. Asta a fost o politică a imperiului? O politică a imperiului care a continuat şi în perioada sovietică. Din ce cauză satele noastre s-au dezvoltat foarte mult în perioada sovietică? Pentru că nu le dădeau voie oamenilor să se aşeze la oraş. De fapt, această politică era comparabilă cu cea rasistă, segregaţionistă din Africa de Sud. Acolo populaţia băştinaşă de culoare locuia numai în bantustane, numai în zone în care li se rezerva. În oraşe erau numai albii. Acelaşi lucru a fost şi la noi, în Rusia ţaristă, dar şi în timpul sovietic. Deci o politică pentru a menţine oamenii în întuneric şi izolaţi. În schimb, încoace era pompată populaţie din imperiu, aşa-numita clasă muncitoare, în loc să fie pregătiţi muncitori dintre moldoveni şi să absoarbă surplusul de populaţie din sate. Rusia ţaristă a urmărit scopul diluării elementului autohton. În loc să le dea ţăranilor din centru regiunii pământ în sud, au fost aduşi special în sudul Basarabiei străinii, pentru a ne îndepărta de Dunăre şi Marea Neagră. "Sărăcia de astăzi din Moldova de la noi şi din Moldova de dincolo se trage de la multiplele războaie din secolele XVIII-XIX". "În loc să fie pregătiţi muncitori dintre moldoveni şi să absoarbă surplusul de populaţie din sate, erau trimişi din imperiu alogeni" - Andrei Eşanu, Istoric „În Transnistria, la venirea ruşilor, majoritatea erau românii" „La 1792, când, în urma războiului ruso-otoman, Rusia a anexat teritoriul dintre Bug și Nistru, aici mare majoritate a populaţiei era românească, nu numai moldoveni, dar din toate provinciile românești, și din Maramureș, și din Transilvania, și din Muntenia. Deși acest teritoriu era stăpânit parţial de Hanatul din Crimeea și parţial de Ţara Leșească, marea majoritate erau români", afirmă savantul. „Vă dau un singur exemplu: în satul Rohi, din Dubăsari, (n.r. - astăzi Roghi) oamenii au venit din satul Rohia din Maramureș. Dar câte asemănări de localităţi", mai spune Andrei Eşanu. „1812 a fost începutul tuturor relelor" Când le-a fost cel mai bine şi cel mai rău basarabenilor în aceşti 200 de ani? În general, din cauza numeroaselor războaie care s-au derulat pe acest teritoriu, s-a trăit greu. Nu numai că statul a fost rupt în două, dar şi biserica moldovenească a fost înjumătăţită. Până la 1812, spaţiul acesta făcea parte din Mitropolia Moldovei, în mare parte în subordonarea episcopului de Huşi. Ruşii au instituit o nouă episcopie numită a Chişinăului şi Hotinului, sau a Basarabiei, şi în felul acesta au rupt regiunea de sub jurisdicţia Mitropoliei Moldovei. De atunci apar şi problemele legate de cele două mitropolii? În general, toate problemele de mai târziu, că există două limbi, că suntem două popoare. Atunci a fost începutul tuturor relelor. De la 1812 îşi trag obârşia şi discuţiile interminabile din societate, şi lipsa asta de conştiinţă naţională. Dar când ne-a fost cel mai bine? Perioada interbelică, atunci era un singur stat, cu un singur popor şi o singură limbă. Începuse să se cristalizeze o viaţă după modele capitaliste dintre cele mai avansate în Europa. Acum se vorbeşte de nostalgia faţă de perioada sovietică, dar toate generaţiile au nostalgiile lor. Unele sunt mai puţin îndreptăţite, altele mai mult. De exemplu, părinţii mei, ţărani din Sculeni, şi-au legat amintirile lor de perioada cea mai frumoasă şi mai avută a vieţii lor, de până la război. Ei, fiind ţărani harnici, au pornit de la două hectare când s-au luat şi către 1940 ajunseseră, prin muncă, la 16 hectare. Aveau 100 de oi, patru boi, patru cai, livadă, pădure. La târg la Sculeni erau cârciumi şi dughene de tot felul. Puteau să-şi cumpere tot ce le dorea inima. De la mama am auzit că există măsline, rodii, portocale, lămâi. Prima dată am văzut o portocală când eram student. Era adusă de la Moscova. Desigur că a exista un progres în perioada sovietică, dar asta a fost mult mai târziu. Când m-am deşteptat, ţin minte că permanent stăteam în casă, ploua, ningea şi era frig şi eu nu aveam cu ce să mă încălţ. Şi în clasa întâi, în 1955, m-am dus desculţ. Cum ar trebui să fie marcată această dată rotundă? E un eveniment care a complicat mult lucrurile. Trebuie să-l analizăm obiectiv, aşa cum a fost. Luni, la Academie, va începe o mare conferinţă ştiinţifică. Poate că ar fi trebuit să fie mai multe acţiuni. Adevărul trebuie să ajungă la întreaga populaţie, ca să nu ne trezim ridicându-l în slăvi pe Putin. Ştiţi, chiar şi atunci când aveau loc războaie pe aceste locuri, deseori oamenii îi luau drept domni ai Moldovei pe comandanţii ruşi. Le scriau scrisori, să fie miluiţi, să le confirme proprietăţile. Un fel de Putin-salvator de astăzi. Chiar dacă au trecut două secole, observ că în această privinţă nu ne-am mişcat departe. Mă întristează mult că a scăzut interesul tinerilor faţă de carte. Am fost preşedinte la examenele de licenţă la istorie şi am văzut cum a fost promovat un student care mai că nu ştia să citească. Degradează învăţământul superior şi cel preuniversitar. Asta duce la întunecime şi, respectiv, la ideea că Putin este preşedintele Republicii Moldova. „Hasdeu nu devenea celebru în Rusia ţaristă" De ce în secolul al XIX-lea, practic, nu am avut intelectualitate locală? Am avut, în schimb, un Hasdeu, un Donici, un Russo care s-au afirmat peste Prut. Dacă Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alecu Rusu, Iacob Stamati, Alexandru Donici nu plecau în Moldova de dincolo, nu deveneau celebri în condiţiile Rusiei ţariste. Asta a fost din cauza că aici nu trebuia să se formeze o intelectualitate. Era un lucru conştient, să nu există o gândire critică. Dar exista o boierime în această regiune? A rămas foarte puţină boierime. Cei care aveau moşii aici fie le-au părăsit, fie le-au schimbat cu altele de peste Prut. Multe din moşiile Basarabiei au intrat în posesia unor mari magnaţi funciari ruşi, iar spaţiile libere de la sud au fost împărţite coloniştilor. De fapt, bogăţiile provinciei erau controlate de străini. Era foarte puţină boierime locală. Chiar şi aşa, mai deschideau o şcoală, un spital, îşi trimiteau fiii la învăţătură, cum a fost în cazul lui Stere. Constantin Stere a încercat să înveţe mai departe în Rusia şi chiar să se încadreze în mişcarea democratică, dar colegii lui urmăreau alte scopuri, voiau eliberarea socială. Or, Stere dorea să-şi elibereze poporul său. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, mai mulţi boieri îşi trimiteau copiii la studii. Şi apoi grupuri de basarabeni merg la studii la Tartu, la Kiev... Doar astfel a fost posibilă crearea unei elite care să ducă ulterior la mişcarea democratică din Basarabia din 1905-1907, pe urmă la Unirea din 1918. Interesante lucruri: de la Tartu (Estonia), studenţi din Basarabia scriau în România să le fie trimise cărţi. În Basarabia aşa ceva nu se nu admitea. Pe urmă veneau aici împreună cu aceste cărţi. Acelaşi lucru a fost şi după 1956 în perioada sovietică. Noi ne duceam după carte românească la Moscova, la Kiev sau la Odesa. Profil Funcţia: academician în Republica Moldova (din 2007) şi membru de onoare al Academiei Române (2011); Vârsta: 63 de ani; Decoraţii şi premii: Ordinul „Gloria Muncii" (1996) şi „Ordinul Republicii" (2010). Savantul a luat premii în domeniul ştiinţei în Republica Moldova (1994, 2001), dar a primit distincţii şi din partea Academiei Române (1998, 2010). Andrei Eşanu este autor a zeci de lucrări, multe fiind scrise în colaborare cu Valentina Eşanu, soţia sa. Pasionat de istoria culturii și civilizaţiei medievale și moderne din sud-estul și estul Europei, savantul a efectuat cercetări în domenii precum istoria politică și relaţiile internaţionale, istoria militară a Ţării Moldovei (sec. XIV-XIX). De asemenea, a dedicat mai multe volume unor personalităţi medievale româneşti (Ştefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Petru Movilă, Nicolae Milescu Spătarul). Adevărul FCSTEAUA.RO este un site deschis, facut de suporteri, pentru suporteri. Asteptam articolele scrise de voi, daca aveti ceva de spus si credeti ca o puteti face intr-un articol, nu ezitati!
|
Pentru alte melodii, cantece ale galeriei, imnuri etc, vitiati pagina cu player-ul mp3
5 ani de AISS In 5 ani de activitate, AISS a reusit sa reprezinte cu mandrie spiritul stelist, schimband imaginea suporterilor si organizand o serie de evenimente ce nu ar fi fost posibile fara ajutorul celor peste2% pentru AISS Posibilitatea acordata contribuabililor de a-si directiona o parte din impozitul pe venit catre o entitate non-profit a fost una din deciziile intelepte ale statului român. Ea ne da fiecaruia o liTwente - Steaua, atmosfera- OMbunSteaua - Astra, atmosfera 1- OMbun |
TV LIVE
Tupac Amaru 11.05.2012@08:39
Si cand rusii vor intelege ca ei au fost principalele victime ale experimentelor comuniste, atunci va fi deranj mare in lume.
Ivanski 11.05.2012@13:02
ENDer 12.05.2012@00:50
Cel dint�i lucru pe care l-au f�cut iugoslavii dup� r�zboi a fost s� colonizeze Banatul rom�nesc aduc�nd �n mas� de-a lungul frontierei cele mai pure elemente s�rbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politic� pe care am fi putut-o avea noi: problema croat� izbucnise cu violent�. Cu toate acestea, stiind c� adev�rata granit� nu e cea �nsemnat� pe h�rti, ci limita p�n� unde se poate �ntinde un neam (Nae Ionescu) %u2013 au f�cut tot ce le-a stat �n putint� ca s� deznationalizeze judetele rom�nesti. Si se pare c� au reusit. �n orice caz, acum, la granita Banatului, stau masive coloniz�ri s�rbesti, sate care nu existau la conferinta p�cii%u2026. La %u201Cplebiscitul%u201D din 1918-1919, toate satele sv�besti au votat a lipirea la Rom�nia Mare. S-a obtinut astfel o impresionant� majoritate. Nici un guvern rom�n n-a f�cut, �ns�, nimic pentru aceste elemente germanice, singurii aliati sinceri pe care i-am fi putut avea ca s� contrabalans�m elementele maghiare. Dimpotriv�, de la unire �ncoace sasii si svabii au fost necontenit umiliti %u2013 iar ungurii favorizati. (Ce imbecil complex de inferioritate am dovedit, fiindu-ne team� de unguri!) �n 1918 sasii nu se �ntelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste ne�ntelegeri. N-am profitat. Dimpotriv�, am f�cut tot ce ne-a stat �n putint� ca s� acceler�m Unirea tuturor elementelor germanice. Si ast�zi, sasii si svabii sunt uniti %u2013 si sunt �mpotriva noastr�. Ungurii au colonizat granita �nc� din 1920, desi si ast�zi se g�sesc �napoia acestei centuri de fier nu stiu c�te sute de mii de rom�ni. Noi n-aveam nevoie de coloniz�ri, pentru c� toate satele de pe frontier� sunt rom�nesti. �n schimb, am stat cu m�inile �n s�n si am privit cum se �nt�reste elementul evreiesc �n orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum Tara Oasului s-a p�r�ginit, cum s-au f�cut coloniz�ri de plugari evrei �n Maramures, cum au trecut p�durile din Maramures si Bucovina �n m�na evreilor si maghiarilor etc., etc. Cei 10.000 de t�rani rom�ni veniti din Ungaria continu� s� moar� de foame. Am luat sate de rom�ni din Banat si am colonizat Cadrilaterul %u2013 �n loc s� p�str�m pe b�n�teni acolo unde sunt si s� aducem la frontiera bulgar� numai macedoneni, singurii care r�spund la cutit cu toporul si la insulte cu carabina. Ast�zi rom�ncele b�n�tene cersesc �n Balcic%u2026 Dintre toate minorit�tile noastre, �n afar� de armeni, numai turcii erau cei mai inofensivi; i-am l�sat s� plece. P�m�nturile lor, �n bun� parte, au intrat �n st�p�nirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva mai mult. Am l�sat pe bulgari s�-si cumpere si s� cultive p�m�nt p�n� la Gurile Dun�rii. Pilotii orbi s-au f�cut unealta celei mai �nsp�im�nt�toare crime �mpotriva fiintei statului rom�nesc: �naintarea elementului slav din josul Dun�rii spre Delt� si Basarabia. N-a fost un singur om politic rom�n care s� �nteleag� c� ultima noastr� n�dejde, asa cum suntem �nconjurati de oceanul slav, este s� ne �mpotrivim cu toate puterile unirii slavilor dun�reni cu slavii din Basarabia. �n loc s� alung�m elementul bulg�resc din �ntreaga Dobroge %u2013 noi am colonizat pur si simplu Gurile Dun�rii cu gr�dinari bulgari. �n acelasi timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la r�zboi �ncoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au obtinut majoritatea absolut� �n toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav: rutenii s-au cobor�t de-a lungul Basarabiei si ast�zi mai au foarte putin s�-si dea m�na cu bulgarii care au suit pe Dun�re. Reni este punctul de unire a celor dou� populatii slave %u2013 pe p�m�nt rom�nesc. Imediat dup� r�zboi, �n Basarabia rom�nii reprezentau 68% din populatie. Ast�zi, dup� statisticile oficiale, ei sunt numai 51%. Elitele politice rom�nesti, �n loc s� se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin �ncurajarea agitatiilor separatiste %u2013 asa cum au f�cut guvernele austriece p�n� la r�zboi, �ncuraj�nd sistematic pe ruteni ca s� loveasc� �n rom�ni si �n poloni %u2013 s-au multumit s� tolereze �ntinderea ucrainienilor nu numai �n Bucovina, dar si �n Basarabia. �n anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit s� devin� semi-autonom� �n reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Rom�nii bucovineni de atunci au stiut s� se apere (�n Constituanta austriac� de la Kremsir). Dar rutenii, dup� r�zboiul cel mare, au g�sit un neasteptat aliat �n pilotii orbi ai Rom�niei care, �n loc s� lupte pentru revendic�rile ucrainiene dincolo de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au ar�tat prietenia fat� de acesti slavi l�s�ndu-i s� se �nmulteasc� peste m�sur� �n Bucovina si s� coboare c�t mai jos �n Basarabia. Ast�zi, un savant ucrainean de la Universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin h�rti ale viitorului stat ucrainean �n care se g�sesc �nglobate Bucovina si Basarabia. N�d�jduiesc c� la ceasul c�nd stiu lucrurile acestea, prietenul care mi-a atras atentia asupra h�rtilor profesorului ucrainean (profesor la Universitatea din Varsovia) a izbutit s� le fotografieze pe toate %u2013 pentru ca s� facem am�ndoi dovada, dac� va fi nevoie. Inutil s� mai continui. Si am fost st�p�nit de acest �nsp�im�nt�tor sentiment al inutilit�tii �n tot timpul c�t am scris paginile de fat�. Stiu foarte bine c� ele nu vor avea nici o urmare. Stiu foarte bine c� evreii vor tipa c� sunt antisemit, iar democratii c� sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine c� unii �mi vor spune c� %u201Cadministratia%u201D e proast� %u2013 iar altii �mi vor aminti tratatele de pace, clauzele minorit�tilor. Ca si c�nd aceleasi tratate au putut �mpiedica pe Kemal Pasa s� rezolve problema minorit�tilor m�cel�rind 100.000 de greci �n Anatolia . Ca si c�nd iugoslavii si bulgarii s-au g�ndit la tratate c�nd au �nchis scolile si bisericile rom�nesti, deznationaliz�nd c�te zece sate pe an. Ca si c�nd ungurii nu si-au permis s� persecute f�tis, cu �nchisoarea, chiar satele germane, ca s� nu mai vorbesc de celelalte. Ca si c�nd cehii au sov�it s� paralizeze, p�n� la sugrumare, minoritatea german�! Cred c� suntem singura tar� din lume care respect� tratatele minorit�tilor, �ncuraj�nd orice cucerire de-a lor, pream�rindu-le cultura si ajut�ndu-le s�-si creeze un stat �n stat. Si asta nu numai din bun�tate sau prostie. Ci pur si simplu pentru c� p�tura conduc�toare nu mai stie ce �nseamn� un stat, nu mai vede. Pe mine nu m� sup�r� c�nd aud evreii tip�nd: %u201Cantisemitism%u201D, %u201Cfascism%u201D, %u201Chitlerism%u201D! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarv�z�tori, �si ap�r� primatul economic si politic pe care l-au dob�ndit cu at�ta trud� risipind at�ta inteligent� si at�tea miliarde. Ar fi absurd s� te astepti ca evreii s� se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii %u2013 dup� ce au gustat din mierea puterii si au cucerit at�tea posturi de comand�. Evreii lupt� din r�sputeri s�-si mentin� deocamdat� pozitiile lor, �n asteptarea unei viitoare ofensive %u2013 si, �n ceea ce m� priveste, eu le �nteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul. Tristetea si spaima mea �si au, �ns�, izvorul �n alt� parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conduc�toare, mai mult sau mai putin rom�neasc�, politicianizat� p�n�-n m�duva oaselor %u2013 care asteapt� pur si simplu s� treac� ziua, s� vin� noaptea, s� aud� un c�ntec nou, s� joace un joc nou, s� rezolve alte h�rtii, s� fac� alte legi. Acelasi joc si acelasi lucru, ca si c�nd am tr�i �ntr-o societate pe actiuni, ca si c�nd am avea �naintea noastr� o sut� de ani de pace, ca si c�nd vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dac� le spui c� pe Bucegi nu mai auzi rom�neste, c� �n Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, c� pier satele rom�nesti, c� se schimb� fata oraselor %u2013 ei te socotesc �n slujba nemtilor sau te asigur� c� au f�cut legi de protectia muncii nationale. Sunt unii, buni %u201Cpatrioti%u201D, care se bat cu pumnul �n piept si-ti amintesc c� rom�nul �n veci nu piere, c� au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uit�nd, s�racii, c� �n Evul Mediu rom�nii se hr�neau cu gr�u si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uit�nd c� blestemul a �nceput s� apese neamul nostru o dat� cu introducerea secarei (la sf�rsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul gr�ului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul %u2013 sl�bind considerabil rezistenta t�ranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. M�laiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (�n Moldova se bea p�n� �n secolul XVI bere), austriecii �n Ardeal si %u201Ccultura%u201D �n Principate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politic� si administrativ�. Toat� Muntenia si Moldova de jos se hr�neau iarna cu peste s�rat; c�rutele �ncepeau s� colinde B�r�ganul �ndat� ce se culegea porumbul si pestele acela s�rat, uscat cum era, alc�tuia totusi o hran� substantial�. Pilotii orbi au creat, �ns�, trustul pestelui. Nu e at�t de grav faptul c� la Br�ila cost� 60-100 lei kilogramul de peste (�n loc s� coste 5 lei), c� putrezesc vagoane �ntregi de peste ca s� nu scad� pretul, c� �n loc s� se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Br�ilei se recolteaz� numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e c� t�ranul nu mai m�n�nc�, de vreo 10 ani, peste s�rat. Si acum, c�nd populatia de pe malul Dun�rii e secerat� de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane pe medicamente, uit�nd c� un neam nu se regenereaz� cu chinin� si aspirin�, ci printr-o hran� substantial�.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi �n pieptul de aram� al rom�nului. S�rmanul rom�n, lupt� ca s�-si p�streze m�car o inim� obosit� care bate tot mai rar si tot mai stins. Adev�rul e acesta: neamul rom�nesc nu mai are rezistenta sa legendar� de acum c�teva veacuri. �n Moldova si �n Basarabia cad chiar de la cele dint�i lupte cu un element etnic bine hr�nit, care m�n�nc� gr�u, peste, fructe si care bea vin �n loc de tuic�. Noi n-am �nteles nici ast�zi c� rom�nul nu rezist� b�uturilor alcoolice, ca francezul sau ca rusul bun�oar�. Ne l�ud�m c� %u201Ctinem la b�utur�%u201D, iar gloria aceasta nu numai c� e ridicul�, dar e �n acelasi timp fals�. Alcoolismul sterilizeaz� legiuni �ntregi si ne imbecilizeaz� cu o rapiditate care ar trebui s� ne dea de g�ndit. %u2026Dar pilotii orbi stau sur�z�tori la c�rm�, ca si c�nd nimic nu s-ar �nt�mpla. Si acesti oameni, conduc�tori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bun�-credint�, si cu bun�voint�; numai c�, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteaz� �n ceasul de fat� %u2013 instinctul statal %u2013 nu v�d suvoaiele slave scurg�ndu-se din sat �n sat, cucerind pas cu pas tot mai mult p�m�nt rom�nesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar l�s�nd locul altor neamuri%u2026 Nu simt c� s-au schimbat unele lucruri �n aceast� tar�, care pe alocuri nici nu mai pare rom�neasc�. Uneori, c�nd sunt bine dispusi, �ti spun c� nu are important� num�rul evreilor, c�ci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dac� fac avere, averile lor r�m�n tot �n tar�. Dac� asa stau lucrurile nu v�d de ce n-am coloniza tara cu englezi, c�ci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam �n care o clas� conduc�toare g�ndeste astfel, si-ti vorbeste despre calit�tile unor oameni str�ini nu mai are mult de tr�it. El, ca neam, nu mai are �ns� dreptul s� se m�soare cu istoria%u2026 C�ci pilotii orbi s-au f�cut sau nu unelte �n m�na str�inilor %u2013 putin intereseaz� deocamdat�. Singurul lucru care intereseaz� este faptul c� nici un om politic rom�n, de la 1918 �ncoace, n-a stiut si nu stie ce �nseamn� un stat. Si asta e destul ca s� �ncepi s� pl�ngi.
MirceaEliade;
Articol ap�rut �n Vremea, nr. 505, 19 septembrie 1937
ENDer 12.05.2012@00:54
alpopa 12.05.2012@13:55
http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/01/16/vi...rcul-de-triumf/
Pe scurt: Inscriptia 'BUDAPESTA' de pe Arcul de Triumf din Bucuresti (care marcheaza a 12 mare batalie a armatei Romane in razboiul de intregire a neamului - 1919, infrangerea comunistilor maghiari) ESTE ACOPERITA CU CIMENT DE CEVA VREME.
Eu unul am aflat de curand si sunt socat!
S-ar baga cineva sa puna o placuta acolo? Eu sunt departe de tara...
Costi ieri la 22:08
Andreea 15.05.2012@08:50