10-12-11
Vremuri PasagereUnul din laitmotivele articolelor de pe acest site îl reprezintă trecutul. Fie că vrem, fie că nu vrem, trecutul Stelei nu se mai identifică deloc cu acest prezent dezgustător. O victorie cu Dinamo, șterge în ochii multora un sezon extrem de jalnic, un sezon marcat de meciuri proaste făcute de Steaua (o normalitate în era Creditorului), dar mai ales o victorie care începe să îi orbească pe tot mai mulți, la fel cum s-a întâmplat și în sezonul trecut cu finala Cupei.Ca de obicei s-a discutat și dezbătut până la extreme, iar rezultatul a fost adâncirea ”craterului” dintre suporterii Stelei ce au concepții diferite. Probabil această situație nu se mai poate îndrepta nici în cazul în care poate vom mai avea un club profesionist, motivele fiind clare. Nu știu dacă vă mai amintiți perioada mai normală a acestui deceniu, când Eurosport-ul în pragul sărbătorilor de iarnă oferea suporterilor meciuri clasice din cea mai importantă competiție europeană, iar în multe dintre acestea se regăsea și Steaua. Mai jos aveți câteva modele a modului cum pierdea Steaua în Europa, ce însemna într-adevăr o înfrângere și apoi încercați să comparați cum era să pierzi la Torino și cum este acum să pierzi în blaturi nereușite cu Unirea Urziceni: PS: Meciul Borussia Dortmund – Steaua a fost votat, alaturi de Werder Bremen – Anderlecht Bruxelles drept cele mai frumoase doua partide din anii 90 ale acestei competiții. Borussia – Steaua 5-3: Juventus – Steaua 3-0 Panathinaikos – Steaua 6-3 AS Monaco – Steaua 4-1 Bonus : Un meci pe care nu meritam să îl pierdem în fața unui adversar de calibru, din păcate rezumatul nu include extrem de multe faze, fiind singurul al acelui meci și apărut după mulți ani la ”suprafața”. Aston Villa – Steaua 2-0, după ce în meciul tur Steaua a predat o lecție de fotbal întreruptă doar de oportunistul Dwight York care prin golul său a decis totul. I.N.Money FCSTEAUA.RO este un site deschis, facut de suporteri, pentru suporteri. Asteptam articolele scrise de voi, daca aveti ceva de spus si credeti ca o puteti face intr-un articol, nu ezitati!
|
Pentru alte melodii, cantece ale galeriei, imnuri etc, vitiati pagina cu player-ul mp3
FULL VIDEO - A 21-A CUPA!STEAUA a cucerit cea de-a 21-a Cupa a Romaniei (a 22-a, daca e sa socotim manevrele lui Il Muce din '88!) si a saptea in fata celui mai mare simbol al frustrarii din fotbalul romanesc, Dinamo. DiSteaua-CFR, atmosfera- OMbun |
Gandalf the White sâmbătă la 10:19
1. Meciul cu Borussia, in opinia mea, nu se incadreaza tematic cu celelalte. Dar deloc. A fost o infrangere "asa da", un meci superb in care am jucat de pe aceleasi pozitii morale cu adversarul de top 5 mondial si in care am aratat fotnal, jucatori ofensivi, joc de calitate, am fost pozitivi, cum ar zice cineva.
2. Infrangerea cu Juve a fost neta, am primit, dar am incercat sa si dam, e o ingrangere in fata celei mai bune echipe din lume, o Barcelona a vremii, cu 3 finale consecutive de Ch.League, in fata careia am avut actiuni de atac, am construit, am amenintat.
Astea doua sunt infrangeri, dar nu sunt "esec".
3. Meciurile cu Panathinaikos si chiar si cu Monaco sunt esecuri dure, esecuri suferite in fata unor echipe aproape de nivelul nostru (mai ales monegascii), esecuri in care Steaua a fost sub si nu peste nivelul ei, asa cum obisnuise in cupele europene.
4. Meciul cu Aston Villa, cum bine ai precizat, este un esec sub aspectul rezultatului, dar am jucat un fotbal de mare calitate. Gust amar al infrangerii, gust dulce al imaginii lasate si al sperantei pe care o transmitea echipa.
Deci, trebuie luate in parte, cu invatamintele fiecaruia, ar fi foarte multe de spus despre ce au reprezentat fiecare dintre aceste meciuri pentru personalitatea clubului Steaua, in fiecare context dat.
Iata, la 15 ani, infrangerea de la nemti este votata ca unul din cele mai frumoase meciuri din istoria competitiei. Acolo au fost doua echipe care si-au dat-o parte in parte, cu arma "fotbal" fiecare. Si lumea stie asta, sunt zeci de milioane de iubitori ai fotbalului din toata lumea. Asta ramane si conteaza enorm pentru patrimoniul Stelei. Pacat ca toate elementele astea plutesc suspendate si nu pot valorificate in niucun fel, pentru ca nu are nici cine, dar mai ales pentru cine sa se faca.
I.N.Money sâmbătă la 10:30
Meciul cu Monaco a fost un substituent pentru meciul cu Benfica, care din pacate nu se gaseste. Steaua a jucat atunci exceptional, insa celebrul David Elleray ne-a nenorocit, pur si simplu a lipsit sa bage mingea in poarta, in rest le-a facut pe toate. (chiar daca asta suna a nemultumire tipica lucestilor).
Iar meciul cu Juve l-am pus pentru modul in care Steaua a jucat la Bucuresti cu ei, pe terenul acela inghetat.
Intr-adevar, ceea ce a jucat Steaua atunci la Dortmund, in fata unei echipe care din punctul meu de vedere a fost printre cele mai bune ale acelui deceniu o sa ramana mereu in istorie, mai ales ca nici noi nu ne mai aflam la punctul maxim al jocului si incepeam usor, usor sa incheiem un ciclu.
Gandalf the White sâmbătă la 10:45
Pe nucleul asta de 7-8 jucatori, plus Stelea, plus Militaru, Prodan, Lacatus si Filipescu care n-au jucat la nemti, plus un antrenor valoros, speram sa se aduca vreo 3-4 fotbalisti tari de tot si am fi dominat mult si bine, ani la rand, cu puseuri de performanta in Europa. Vindeam 1-2 jucatori, luam 3-4 milioane pe an, cumparam profesionist si inspirat, tineam 2-3 veterani (cum aveau sa fie Belodedici, Rotariu) si am fi defilat. Asta era reteta lui Alecsandrescu.
Din pacate, a trebuit ca niste generali de Armata sa considere ca mai bine nu se intampla asa, mai bine ia Paunescu clubul cadou, pe gratis, sa faca ce-o vrea cu el.
red&blue_boy sâmbătă la 11:56
N-aveai cum sa fi suparat dupa o infrangere precum cea din meciul de la Dortmund.
MoWeed sâmbătă la 12:14
Pe vremea aia aveam mentalitate de invingatori, acum....
asmodai sâmbătă la 17:35
Curioasa treaba cu "mai ales monegascii". Aia-i aveau pe Thuram, Petit si Djorkaeff, viitori camiponi mondiali plus Klinsmann-deja campion, plus Scifo, plus Ikpeba. Supertrupa, a si ajuns de altfel in semifinala sezonul ala. Culmea ca intr-adevar Steaua a fost aproape egala si a ratat calificarea foarte romaneste, altcumva clar cea mai tare trupa a Stelei dupa '90. Atunci a fost si ultima data cand s-ar fi putut face o mare performanta in Europa.
greenyes sâmbătă la 20:56
Iar meciul cu Monoco seamana perfect cu cel impotriva celor de la PSV in care Steaua a pierdut cu 5-1, daca nu ma insel; prima repriza clara peste ei, iar in a doua nimic.
Oricum Steaua din aceste clipuri este Steaua cu care am crescut eu si definit ca stelist, mai ales perioada Stelei care a jucat impotriva Borussiei, inainde de asta eram cam mic sa realizez ce si cum.
punk sâmbătă la 22:39
Gandalf the White ieri la 00:23
1. jocul excelent al Stelei si frustrarea de rezultat prin aspecte colatarelae, cum a punctat si INM
2. Aia ii aveau pe cei enumerati, dar si noi ii aveam pe Stangaciu, Dobos, Galca, Prodan, Ilie Stan, Filipescu, Panduru, Adi Ilie, Vladoiu, Lacatus, Ilie Dumitrescu. Lacatus avea 29 de ani, Dumitrescu avea 24, Ilie Stan avea vreo 26, Vladoiu avea vreo 23, Panduru vreo 23, Prodan vreo 21, Dobos vreo 26, Adi Ilie, Galca, Filipescu vreo 19-20, adica o echipa perfect echilibrata pentru marea performanta. Iar pe banca nu statea Titi, statea Jenei.
asmodai ieri la 19:13
Da, corect. Voiam sa zic ca Monaco '93 era mult peste PAO '98, valabil e drept si pentru Steaua '93 relativ la Steaua '98. A fost frustrant intr-adevar, anul ala se putea ajunge in semifinale, cred. Tin minte ca jucase un amical Steaua cu FC Porto vara aia si antrenorul alora zicea nici mai mult nici mai putin Steaua ca e favorita la trofeu. Oricum, cand iei 4 intr-o repriza, inseamna ca erau niste lipsuri maricele acolo.
Dupa aia a plecat Ilie, un an dupa aia Panduru, performante mari in Europa nu se mai puteau pretinde la modul realist.
I.N.Money ieri la 23:30
Erau mai buni, dar nu cu mult peste Pao. Grecii inca aveau generatia care jucase in 96 in semifinalele Ligii, cu Asanovici, Warzycha, etc.
Pentru mine, Steaua de dupa 1995 in Europa a fost o echipa caracterizata drept extrem de ofensiva, insa avand o aparare bezmetica, totalmente bezmetica.
Imi amintesc o faza pe Calderon, cu Atletico, cand trei oameni erau la marginea careului langa Kiko, in timp ce in partea cealalta Pantic si Esnaider asteptau singuri sa primeasca pasa. Evident a ajuns la unul din ei si acestia au marcat fara probleme.
Andreea 12.12.2011@13:08