04-05-11

D’ale carnavalului

D’ale carnavalului, într-o ediţie adăugită. Cât de actual e uriaşul nenea Iancu (celebrul dramaturg, nu umflatul Iancu de Timişoara), din aula Parlamentului până în bodega sărăcăcioasă de cartier! Un carnaval perpetuu, divers şi neprovocat, extras din gena superficialităţii carpatine. „O „Ţiganiadă”, ca să-l cităm pe Ion Budai-Deleanu, fără riscul de a fi amendaţi de comiţii fals-pudibonde, care s-au lămurit cu cine au de a face, deabia după ce „protejaţii” lor minoritari au invadat Vestul. Civilizaţiilor, daţi alarma! Dacă la fotbal, francezii s-au rezumat doar a titra „Cocoşul galic a ciugulit cioara balcanică”, jignind voalat Vidra(deoarece Răzvan e european), Sarkozy nu se sfiieşte de a-i amprenta, îmbarca, cu ceva euro onora şi expedia la origini(de pe „bolentin” şi nu numai) pe nomazii hinduşi.

A fi rasist în anul 2010 e o aberaţie, un act de incultură; dar a fi hoţ, nespălat, cerşetor, nerealist, agresiv ţine nu de culoarea pielii, ci doar de codul penal. Ultimele două atribute ne trimit la ramura loco al granzilor Purică, recte la Şumudică. Un antrenor închipuit(i-a suflat în pânze, prin selecţie, versatul Dinu Gheorghe), provenit dintr-un jucător mai mult entuziast decât meseriaş. Nu se poate debarasa de gesturile de mahala şi alegaţiile din doctrina de şcoală ajutătoare din Grant. Se proclamă, rizibil anti-comunist, fiindcă a fost eliminat în clasa XII-a pentru sfidarea unei profesoare. Chiar dacă ar fi un AN RAPID(anagrama de la PIRANDA se impune), nimic nu-l îndreptăţeşte să-şi dea atâta importanţă, într-o grupare „legendară” doar în minţi exaltate.

Fără nici un titlu din 1923 până în 1967(44 ani de secetă!), finalista unei Cupe a Europe Centrale conjuncturale, în vreme de război, datorită unei trageri la sorţi, de vreo 13 ori pe locul 2, cu un an mai puţin de existenţă pe prima scenă decât Steaua, înfiinţată în 1947(adică vreo două decenii de B). In asemenea condiţii a te referi la Steaua (nu mai zic, a te compara) e o crimă de lesmajestate, o aroganţă de cărător de bagaje în Gara de Nord(care s-a vrut pariziană şi a ajuns, vai, giuleşteană). Iar când nişte gazetăraşi, neavând proprietatea cuvintelor, spun că „Şumudică a pus tunurile pe Steaua”, tetea Marius cum să nu se creadă staroste?

Copiind o altă poznă a firii, Marian Rada, dispărută printre fanioane vişinii, Şumi-vid afirmă că nu poate suferi Steaua, fiindcă ar fi „o echipă comunistă”. Un absolvent de 12 clase(chiar la fefe sau în nocturnă) ar trebui să ştie că vârful de lance al comuniştilor-bolşevizaţi au fost tocmai ceferiştii, pe tampoanele cărora Rapidul se revendică. Detaşament de proletari şi cuib de corupţie, inspirator de şpagă generalizată, prin „naşii” de pe trenuri. Şi iată-te, măi Şumudică frânarul că nu reprezinţi o stare de spirit, ci un virus social! Cât despre tradiţia scuipatului lângă Teatrul Coşmarurilor din Giuleşti, iată că s-a molipsit şi Bozo, lansator de spută înspre un arbitru (analfabeţii din fosta potcoavă confundă sputa cu disputa!). Greu le-o fi portughezilor vişinii să-l uite pe Ferdinando Pesoa pentru a fredona „Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu. „Suntem peste tot acasă/ Porţile ni se deschid(n.a. la puşcării)/ Nu-i echipă mai scârboasă(n.a. cu atâtea scârnăvii),/ şi pierdantă ca Rapid”.

Ce uşor ajungi de la Şumudică la Mironică, „predatorul” de limbă română la nişte sportivi din zona „scuipid people”, care şi-au instruit, în ţara ignoranţilor adevăratelor valori, doar picioarele. Dar ce ne facem cu Mironnimică, hlizându-se perpetuu, care crede că decapitat înseamnă fără două capete, inventând barbarismul trecapitat(fără trei!). Plus disgraţia jenantă de a adauga un cuvânt începând cu „a” după Liverpool, timpul, grupul. Cronica să o încheiem cu reflecţia lui Lucescu-sr., care la scorul de 1-5 a susţinut că a jucat de la egal la egal cu tunarii de la Arsenal . Cu Şumudică, Mironică şi Mircică, colosal şi fabulos carnaval!

Constantin Ardeleanu