home
27-04-11

Derby la Tribuna I

Pentru a înlătura orice posibile speculaţii sau presupuneri, motivul pentru care am văzut meciul (împreună cu trei prieteni) la tribuna I a fost dorinţa de a fi aproape de câini. Războiul suporterilor fiind principalul imbold pentru care am încercat un fior la acest derby, mi s-a părut mai logic să stăm în colţul de lângă ei, pentru a le putea „zice” ce aveam să le zicem (cam ce aveau să ne zică şi ei nouă, de altfel…). Da, „a mai rămas doar ura…”, de ce s-o mai ascundem?

Sigur că părăsind locul deja călduţ de la T2 şi venind în Zăbrăuţi Land la T1 ne-am asumat nişte riscuri, primul fiind acela de a urmări meciul dintre vajnicii fani ai lui Gigi, unde până şi glumele noastre sarcastice despre cioban s-au mai temperat luni seară. Apoi, a urmat „riscul de derby”, adică cel de pietre şi torţe care, estimez eu, ne-a furat cam o treime din meci, tot uitându-ne să nu ne „plouă în cap”.

Dincolo de asta însă, derby-ul a fost derby, atât cât mai poate fi el derby (adică prin suporteri), când în teren intră echipele lui naşu’ Gigi şi finu’ Cristi.

La nivel de suporteri

Nordul a reuşit o coregrafie bună ca realizare (literele au ieşit chiar bine), dar ternă şi total inutilă ca idee. Un fel de „să se reţină că noi am protestat!”. Sincer, prin 2003, când peluzele ţineau să apară prin revistele/siteurile de specialitate cu astfel de „luări de poziţii”, aş mai fi înţeles coregrafia asta. Dar azi, când fenomenul ultra’ din România – cu tot ce înseamnă el, steaguri de gard, steaguri de fluturat, coregrafii, mesaje, prezenţă în deplasări - se mai practică pe maximum 4-5 stadioane din ţară (şi n-aş răspunde la întrebarea dacă la Steaua mai e prezent sau nu) - ei bine, astăzi o astfel de coregrafie mi se pare total inutilă şi inadecvată. Dacă împotriva lui Gigi nu se putea (apropo de „nu realizezi că distrugi fotbalul/Steaua?”), aş fi preferat de o mie de ori o coregrafie împotriva câinilor. Măcar făceam ceva. În fine… Stroboscoapele şi bombele de la Nord au fost chiar de efect, recunosc, din acest punct de vedere au fost la înălţimea unui derby.

Câinii au realizat – sub narcisistul titlu „tot noi” – un spectacol de lumină reuşit, ceva mai de efect decât al Nordului. Să consemnăm însă un nou an fără coregrafie în Ghencea, cred că e al treilea la rând. La fel şi fără steagurile de gard.

Metoda prin care au introdus torţele a fost extrem de ingenioasă, trebuie să mărturisesc. Dincolo de părţile anatomice ferite controlului (care sunt din ce în ce mai puţine), locurile şi modurile prin care poţi introduce torţe în stadion s-au tot împuţinat, ceea ce a necesitat soluţii tot mai inovative. Evident că respectivele torţe au fost introduse „pe blat” cu jucătorii şi evident că „blatul” a fost făcut prin Cristi Borcea, că doar nu-i convocau „amicii” din PCH pe jucători să-i înveţe cum să-şi rişte cazierul aiurea-n tramvai, iar ăia chiar să se execute.

i evident că, în condiţiile unui cordon foarte numeros de jandarmi, aflaţi chiar în peluză, ne putem întreba cum de câinii au scăpat, dată fiind soarta noastră din Giuleşti. Asta nu înseamnă însă că şi câinii ar fi meritat daţi afară. Un abuz nu justifică un alt abuz. Probabil însă că „înţelepciunea” jandarmilor de duminică are legătură cu relaţia „bună” dintre câini şi Borcea, la fel cum e sigur că „impetuozitatea” aceloraşi jandarmi din Giuleşti a avut legătură cu relaţia deloc bună dintre cei interzişi şi Becali (mai ales că nu toţi cei prezenţi în Giuleşti au fost interzişi…numai cine-a trebuit!).

(E evident şi că, istoric vorbind, câinii s-au remarcat mereu prin persoane sus-puse din club care i-au scăpat de poliţie, începând de la chestorul Dinu şi continuând cu Borcea sau Badea. Asta atunci când „vinovaţii” nu erau suficient de bazaţi să se scape singuri – aţi mai auzit ceva de cei care l-au lăsat într-o baltă de sânge pe un bodyguard într-un fast food din Floreasca, la derby-ul din tur? Nici eu. Culmea, se anunţau tot felul de anchete şi se pornise chiar o campanie de presă într-un celebru tabloid…dar deh, când părinţii poartă tinichele grele pe umăr, totul devine „complex şi cu multe aspecte”…)

Revenind, cu scuze pentru această digresiune, ce nu poate fi scuzat pentru nişte „ultraşi” de talia câinilor este războiul cu pietre pe care, da!, fiind prezent chiar lângă ei, pot spune că ei l-au început. Evident că apoi orice viteaz sau impulsiv s-a simţit capabil să arunce cu piatra, mai ales când gardul despărţitor are cinci metri (e şi-o probă de măiestrie…trebuie să dai cu boltă!). Şi evident că cetăţenii de la T1 cereau furioşi scoaterea câinilor din stadion. I-am văzut, oamenii veniseră la un derby paşnic, limitat la înjurături, pietrele şi torţele în cap chiar nu intrau în preţul biletului după gustul lor. Prin urmare, orice lamentare din partea „purilor” din PCH este ipocrită şi injustă.

La nivel de mesaje, a fost un derby slab, deşi tot e mare lucru că au fost mesaje! Câinii au avut o singură idee deşteaptă („Paza bună întrece peluza rea”), Nordul, prin Nucleo, a replicat şi el cu una („A venit pauza? Sunteţi însetaţi? 5 lei paharul…banii la Energizaţi”, sau ceva de genul acesta – oricum, foarte adevărat.).

Sonoric, nu pot să mă pronunţ foarte clar. Stând chiar lângă câini, mi s-a părut că au cântat mediu spre bine, până la gol (mai puţin când au avut „şedinţa de peluză” din care aşteptam ceva încăierări…s-au abţinut, totuşi) şi bine spre foarte bine după gol (era şi de aşteptat). Nordul mi s-a părut, una peste alta, mai slab. Dar acustica de pe Ghencea, mai ales când stai într-un colţ de stadion, chiar nu e ideală.

Un cuvânt şi despre numărul de suporteri, nu ştiu de ce se vorbeşte despre 14.000 de suporteri sau despre un stadion gol. Tribunele au fost 90% pline, am văzut cu ochii mei. Nordul, care ar fi trebuit să fie plin, a fost cam 80% plin. Sudul nostru a fost 60% gol. Surpriza a venit de la rivali, care abia s-au adunat 500. Cel mai mic număr în care i-am văzut vreodată-n Ghencea şi trendul cred că e descendent.

Fotbalistic


Meciul a fost slab, slab de tot. Se vorbeşte că Steaua a dominat – probabil, dar a făcut-o într-un fel atât de lipsit de vână încât n-are sens să aducem argumentul dominaţiei. Da, echitabil ar fi fost un egal, câinii au jucat la fel de slab şi nu s-au distins cu nimic. Dar, preocupat mai degrabă de Steaua, nu pot să n-o spun: din nou s-a văzut cât le mai pasă actualilor jucători despre derby. Piticul de Torje a sărit mult, mult, a înscris după care, printre pietre, flegme şi blesteme, tot a venit până la peluza câinilor să ne umple frigiderul. Asta arată ceva! Arată că, dacă ei reuşesc să şi-i „crească răi” pe-ai lor, noi reuşim să-i blegim pe-ai noştri. E şi logic, când singura afirmaţie la care ciobanul n-a avut replică a fost fix a lui Borcea, cum că ne va bate „doar cu 1-0”. Deja Derby-ul, pentru noi, este o „cumetrie”, doar că pentru ei, nu e! În vreme ce ciobanul nostru nu ştie cum să-şi mai pună suporterii în cap (exceptându-i pe cei 5 milioane de „suporteri adevăraţi”, desigur…care nu l-au apărat însă de pietre luni seara!), Borcea al lor nu ştie cum să şi-i ţină aproape (catering-ul şi torţele fiind oricum o soluţie).

Prin urmare, de ce să ne mirăm că Tănase a jucat ca un bezmetic, greşind zeci de mingi, cerşind penalti-uri şi rămânând totuşi – de ce, Sorine? – 90 de minute pe teren? De ce să ne mirăm că Nicoliţă continuă să bată faze fixe, el care are un procentaj de 20% la centrări reuşite? De ce să ne surprindă că Surdu nu joacă nimic, că Brandan e un surogat de mijlocaş central, că nici Bonfim şi Lato nu mai sunt ca la început?
Nu avem de ce să ne mirăm. Steaua de azi este făcută după chipul şi asemănarea şefului ei, a „finanţatorului” ei suprem, a celui aflat…

…Sub asediul pietrelor

Singura parte bună a derby-ului, da. Vin unii şi întreabă dacă s-ar fi procedat la fel în cazul unei victorii. Evident că nu. Dar asta e: cu foarte puţine excepţii, nu suntem de piatră şi nu ne respectăm principiile într-un mod rigid şi radical, contează şi contextul. Becali ar fi fost la fel de rău şi dacă învingeam, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne comportăm la fel ca în cazul unei victorii. Contextul contează şi dacă poate fi folosit împotriva lui, cu atât mai bine!

Normal că, social vorbind, e urât ce i s-a întâmplat şi, juridic vorbind, cineva ar trebui să plătească (dar nu cinci persoane reţinute la nimereală, doar pentru că au fost mai încete la fugă…dacă tot e să fim riguroşi!). Dar ciobanul trebuie să vadă şi el că, doar pentru că poate, nu înseamnă că e şi bine să facă ce vrea cu Steaua. Altfel, nu ştii când explodează cazanul şi te trezeşti în plină Posada a secolului 21. Milioanele de „suporteri adevăraţi” n-au fost în Ghencea luni seară şi, până una alta, ciobanul trebuie s-o scoată la capăt cu ăştia care-au fost. Iar Rolls-ului său, strict ipotetic vorbind, nu-i prevăd o viaţă uşoară, când bate meciul cu Rapid la porţi. Ce te faci la o înfrângere, nea Gigi?

Ovidiu

FCSTEAUA.RO este un site deschis, facut de suporteri, pentru suporteri. Asteptam articolele scrise de voi, daca aveti ceva de spus si credeti ca o puteti face intr-un articol, nu ezitati!
Personalizeaza si trimite felicitari prietenilor tai:


Pentru alte melodii, cantece ale galeriei, imnuri etc, vitiati pagina cu player-ul mp3

2% pentru AISS

AISSPosibilitatea acordata contribuabililor de a-si directiona o parte din impozitul pe venit catre o entitate non-profit a fost una din deciziile intelepte ale statului român. Ea ne da fiecaruia o liber

Deznodamant previzibil

Echipa familiei Becali continua sa distruga palmaresul fostei campioane a Europei in confruntarile directe cu rivalii din Stefan cel Mare, iar publicul de pe stadionul Ghencea scandeaza numele defunct