16-12-10

Steaua - oglinda decaderii

Auzi la ei, „ghinion”. Nu dragilor, e neputinta si un blestem aroman care joaca table si mulge oi. Ghinion a fost cand am avut doua bare in returul semifinalei CCE din 1988 cu Benfica sau cand ne-a egalat Czerniatynski si ne-a privat de o semifinala in Cupa Cupelor în anul 1993. Ce s-a intamplat aseara la Napoli este firesc si simptomatic pentru romani dar mai ales pentru Steaua ultimilor ani.

Bineinteles, fotbalistii nu au nici o vina. Atat pot, aseara au luptat asa cum au stiut, aceasta le este valoarea, doar atat stiu sa arate ei in aceste momente tinand cont de ceea ce ofera (climat, mentalitate, valori, bani) echipa de fotbal Steaua Bucuresti. Multi nebuni se vor imbulzi pentru a da vina – IAR – pe cate un fundas sau mijlocas, vor scutura antrenorul si vor uita un aspect esential: de cativa ani facem acelasi lucru, fotbalistii sunt adusi cu tam tam si pleaca pe usa din dos, echipele se schimba, antrenorii asisderea, iar noi continuam sa analizam probleme incapabili sa vedem ca deznodamantul este mereu trist.

Acum e doar amatorism si inexistenta oricarei radacini a unui management performant. Steaua are marele talent de a fi ultima echipa romaneasca eliminata din competitiile europene dar acesta este si blestemul ei pentru ca-i intretine starea de mediocritate dar si dependenta de circarul crescator de oi.

Dupa izbanda de la Sevilla multi s-au grabit sa-i laude pe Lacatus si Duckadam. Altii au vorbit de abuzurile lui Ceausescu si au fost destui aceia care s-au grabit sa faca comparatii intre Ienei si Halagian. Din pacate cu totii au scapat un singur aspect din vedere: cum a luat fiinta acea echipa, cine a avut planul si ce abilitati au pus in valoare persoanele respective pentru a-si atinge obiectivele.

Putini au ales sa analizeze toti factorii care au stat la baza acelei performante, iar Lacatus, Duka, Balint si multi ca ei nu inteleg nici astazi. Ei vorbesc doar de valoarea individuala a jucatorilor, de caracter si uita un aspect esential: cineva i-a selectat si i-a introdus intr-o lume croita fix pentru ca valoarea jucatorilor sa fie unicul aspect important si unica forma de exprimare pentru un club al Armatei Romane.

A spune astazi ca Becali este vinovat de prabusirea Stelei suna a banalitate, pleonasm, ba este plictisitor pentru cei care „au depasit momentul” si ne cer „sa incurajam echipa”. Dar care echipa si a cui? Publicul, maria sa, simte cel mai bine pulsul unul club. Scarbit de contraperformante, de amatorism si de razboaiele gloriilor despartite de banii lui Becali, a parasit de mult timp stadionul pe care joaca echipa iubita si a preferat sa i-o lase celui care declara ca „e doar a lui” si acelor suporteri care sunt dispusi sa incurajeze „ceea ce exista in prezent”.

Discutam zilele trecute cu un dinamovist infocat care-mi zicea cu blazare ca sunt sanse mari ca Dinamo sa se desfiinteze din ianuarie 2011. Priveam la starea lui de spirit si ma vedeam pe mine dar si alte zeci de mii de romani care asista neputiinciosi la demonstratiile de penibilitate pe care le presteaza astazi o echipa ros albastra din care a ramas doar numele si un stadion trist, aproape gol. Era si o urma de satisfactie in tonul sau, o eliberare, atitudinea unui nemultumit, a unui om crescut cu Dinu, Dumitrache si Dudu Georgescu care nu poate fi satisfacut doar de faptul ca echipa iubita supravietuieste in anul de gratie 2010 ci a unuia care-i intelege moartea dincolo de consfiintirea faptului in acte.

Amuzant a fost faptul ca mi-a transmis ca „daca nu era Becali, Steaua se prabusea de mult”. Nu am fost de acord cu el chiar din aceleasi motive pentru care el manifesta blazare si satisfactie atunci cand vorbea de iminenta desfiintare a echipei sale favorite: in realitate, ceea ce era esential, radacinile echipei ros albastre iubite candva de romani au fost distruse si odata cu ele au murit si formele de manifestare fotbalistica care au consolidat iubirea dar mai ales, legaturile afective dintre suporteri si sportivi. Iar in cazul unei echipe ca Steaua, ceea ce s-a intamplat in ultimii ani nu mai are nevoie de certificare pentru ca e de ajuns sa privesti la GspTV.

Steaua este un as, un joker, o carte castigatoare pe care fie o joci, fie nu, dar nu o folosesti pentru a face experimente cu ea. Un leu este un animal obisnuit daca i se scot ghearele si coltii, la fel cum Steaua este o echipa banala daca nu reuseste sa faca performanta nici in amaratul campionat romanesc si mai ales - in Europa. Nascuta in ideea de a face performanta si nu oricum - ci in acord cu ceea ce simbolizeaza Armata Romana, echipa de fotbal Steaua poate exista nu doar in acte ci prin performantele inregistrate. In caz contrar desfiintarea suna mai bine decat perspectiva mediocritatii perpetue. Becali George cunoaste aceste aspecte si incapabil fiind sa construiasca, compenseaza prin promisiuni si beneficiaza de suportul tamp al celor care-l vad drept unica sansa de supravietuire pentru o echipa care a murit de mult.

„Cînd am intrat pe gazon, la încălzire, efectiv m-am speriat! Era un stadion arhiplin şi o atmosferă apăsătoare. Simţeam că se va rupe terenul sub mine! Am avut atunci mare şansă că am mers în semifinale, cu o reuşită a lui Czerniatynski în ultimele minute” - Portarul Stojanovici, Steaua - Anvers 1-1 (o-o in tur).
!---->

"Noi scriem doar despre Steaua. Daca am face-o despre intreg sportul romanesc, probabil am fi cel mai bun site din Romania"

Comentarii

FCSTEAUA.RO este un site deschis, facut de suporteri, pentru suporteri. Asteptam articolele scrise de voi, daca aveti ceva de spus si credeti ca o puteti face intr-un articol, nu ezitati!