Steaua Bucureşti este printre numele mari “date dispărute” în actuala formulă a UEFA Champions League, în care criteriul financiar face ca puţine cluburi să atingă fazele superioare, principalele victime fiind cluburile din Olanda, Belgia şi Europa de Est, scrie Agenţia France Presse.
Prezenţa cluburilor din fostul bloc sovietic în sferturi de finală era ceva obişnuit înainte de 1990, dar a devenit excepţia de la regulă în secolul 21, când doar două echipe au atins sferturile: ŢSKA Moscova în 2010 şi Şahtior Doneţk în 2011.
Cele două mari dispărute sunt Steaua Bucureşti şi Steaua Roşie Belgrad, singurele formaţii estice câştigătoare ale Cupei Campionilor, în 1986, respectiv 1991. Steaua n-a mai fost în primele opt echipe din Europa din 1989, iar Steaua Roşie din 1992.
Alt mare club din Est intrat într-un con de umbră e Dinamo Kiev, dublă câştigătoare a Cupei Cupelor, care a atins de şapte ori sferturile de finală în Cupa Campionilor între 1973 şi 1992, însă numai de două ori în UCL (sferturi în 1998, semifinală în 1999).
Lipsa mijloacelor şi plecarea tot mai timpurie a celor mai buni jucători au slăbit aceste trei cluburi şi le-au împiedicat să lupte cu marile forţe ale continentului.
Prăpastia financiară dintre partea de vest şi cea de est a Europei s-a regăsit în ultimele tururi ale Champions League. În afară de incursiunile punctuale ale lui Dinamo Kiev, ŢSKA Moscova şi Şahtior, prezenţa echipelor din Est în sferturi de finală a dispărut după 1995 (Hajduk Split) şi 1996 (Legia Varşovia şi Spartak Moscova).
Bulgarii de la ŢSKA Sofia (4 sferturi între 1970 şi 1992, niciunul după) şi ungurii de la Ujpest (3, respectiv niciunul) ţin de un alt secol.
Cluburile olandeze şi belgiene au dispărut din top 8 european. Ajax Amsterdam a atins ultima oară sferturile de finală în 2003, iar PSV Eindhoven în 2007, după ce a jucat o semifinală în 2005.
Jucătorii formaţi de Ajax sunt racolaţi rapid de cluburile mai bogate din Europa. Pe planul jocului, Johan Cruyff estimează că esenţa fotbalului olandez, faimosul “fotbal total”, s-a diluat. “Ajax ignoră principiile de bază”, a acuzat el la mijlocul lui august.
În Belgia, Anderlecht (câştigătoare a două Cupe ale Cupelor şi a Cupei UEFA) a dispărut complet din top 8 european după ce a fost o prezenţă constantă (două semifinale şi două sferturi în anii 80), simbol al declinului belgian.
Fostul mare jucător belgian Enzo Scifo explica acum trei ani: “Cei mai buni jucători evoluează în străinătate, ceea ce sărăceşte campionatul, care totuşi nu este uşor, fiindcă este fizic. Importanţa banilor în fotbalul mondial este în defavoarea pieţii noastre restrânse. În anii 80 şi 90, Belgia încă mai atrăgea jucători străini foarte buni, mai ales olandezi. Azi nu mai e posibil”.
Preluare de la agerpres.ro
Nota Redacției
Tristul adevăr! Steaua 1989-2015, 26 de ani de secetă UCL, din care 10 ani sub CSA, 4 ani sub AFC+CSA și 12 ani sub Becali. De fapt, sub România post decembristă. Apropo de conservarea sau dezvoltarea brandului învocate populist și fals de cei care acum se împăunează iluzoriu cu munca altora, nu a lor. De 26 de ani trăim numai din amintiri. Și nu numai în fotbal, din păcate! Handbalul masculin este altă mare victimă. Și la CSA Steaua București și la Națională.
XRay