Se știe deja echipa cu care vom aborda sezonul 2007-2008. Indraznesc sã afirm cã avem unul din cele mai competitive loturi din ultimii ani, un lot ce nu ar trebui sã aibã probleme in a-și adjudeca campionatul. Sigur, nu avem "lot de CL" astfel incât sã ajungem in sferturi sau finale (cum viseazã unii), dar eu nici nu mã aștept la asta in ceea ce privește Champions League. Cel puțin nu in momentul de fațã. Numiti-o suficiența, eu ii spun obiectivitate. Mãcar sã fim noi an de an in grupe, sã ne acomodãm cu presiunea, "aerul tare", sã ne facem un nume și sã devenim o destinație atractivã pentru fotbaliștii strãini de valoare. "Cu rãbdarea treci marea", ați auzit de expresia asta? Incã imi revin in memorie imaginile dintr-un aeroport oarecare, unde jurnaliștii "hãmesiți", cu microfoanele sculate intr-o infriguratã anticipare, stau buluc in jurul unui anume Camus: "Ce faci, vii la Steaua?". "Nu, acum sunt doar in trecere, mã mai gandesc". Iar in sinea lui "hehe, s-o credeți voi". Ah, ce mi-ar plãcea sã-i dãm lu' asta peste nas! Sa-i parã rãu, peste câțiva ani, cã n-a semnat cu noi!
Revenind la competiția internã, lotul curent este mai mult decât suficient. Sigur, ne-ar mai fi trebuit un varf de valoare, un mijlocaș ofensiv, dar, dacã e sã fim cârcotași, niciodatã nu e destul. Ne-a plecat un singur om de bazã (Thereau), ținând cont cã pe Elton și Paraschiv nu i-am considerat niciodata de neinlocuit (pãrere personalã). Bineințeles, nu-i mai pun la socoteala pe Saban, Stancu sau Andrey, care oricum nu au prins echipa in ultimul timp, nici mãcar pe banca de rezerve. Au venit oameni care, dacã ar fi sã ne avântãm pe tãramul atât de imprevizibil al statisticii, au șanse de 80%-90% sã confirme: Ricã, Golanski, Emeghara, Al. Iacob, Bãdoi, Bicfalvi, Rada. ªi câțiva de umpluturã, deși "umpluturã" cu ceva calitate: Zaharia, Gurițã (imprumutat la Buzau), Ninu. Punând la socoteala recuperarea lui Dica și revenirea lui Mirel (plus Badea, care va fi apt la sfârșitul lui August), avem o echipa bunicicã, asta cã sã fim modești. Avem capacitatea de a ne bate la vârf și a câștiga trofeele puse in joc in faimoasa "Ligã a lui Mitica", respectiv cupa și campionatul.
Acceptand ipoteza cã lotul poate face fatã cu succes in competiția internã, raspunderea rezultatelor se mutã pe umerii lui Gicã Hagi. Ce facem deci, punem presiune pe el, așa, de la inceput? Cu siguranțã. Presiunea e ceva obișnuit la Steaua, face parte din fișa postului, indiferent cã ești jucator, antrenor sau manager. Un vechi proverb zice cã "Nu te apuca de ceva ce nu poți termina", sunt convins cã Hagi a știut care sunt așteptãrile. La Steaua, ca și in bãtãtura lui Moromete, timpul nu are rãbdare. Indiferent de ce zicem și credem noi acum ("sã-i dãm timp dom'le, e abia la inceput"), primul eșec va dovedi cã "nu e timp" pentru rãbdare.
ªi totuși...
Hagi are 3 obiective principale: Champions League, campionatul, cupa Romaniei. Cu primele douã in ce ordine vreți voi, cã importanțã. Eu il voi susține in continuare pe Gicã Hagi in situația in care indeplinește mãcar unul din aceste obiective, fie ea și cupa Romaniei (mã refer numai la sezonul actual). De ce sunt gata sã fac concesii atunci când vine vorba de Hagi? Pentru cã Gicã face parte din istoria noastrã și mi-ar face o mare plãcere sã reușeascã. Ar fi incununarea unei excepționale cariere ca jucãtor, un tribut adus serilor de poveste din Piața Universitãtii.
Incepând din acest moment, mingea este in teren la Gicã. Lipitã de piciorul stâng, asa cum i-a plãcut lui, intotdeauna...
Andrei (papillon)
