Banel dopat si Dodel sticlat.
"Patronii riscă să-și falimenteze singuri cluburile dacă vor continua să imprumute in loc să investească"
Șeful administratiei de licentiere a FRF, Viorel Duru, atrage atentia că noile reguli financiare obligă formatiile romanesti să-și schimbe radical politica de finantare: "Nu se va mai putea trai pe sistemul de imprumut, la care apelează toti conducatorii cluburilor noastre. Se va ajunge la amenzi din partea UEFA care vor duce, practic, la faliment"
Centralizate la FRF, datele oficiale despre starea financiară a Ligii 1 ating cota de avarie. Mai ales că ele provin dintr-un audit UEFA! Să vedem doar sase dintre cifrele unei crize profunde, cu mentiunea că dosarele analizate privesc 28 de echipe (18 din prima divizie, plus primele 5 din fiecare serie din Liga secunda la momentul respectiv):
- la sfirsitul anului 2009, numai 5 cluburi inregistraseră profit: Urziceni, Gaz Metan, Otelul, Astra si Ceahlaul;
- 16 cluburi au raportat pierderi mai mari decit cu un an inainte;
- 22 de cluburi sunt expuse dizolvarii la eventuala cerere a creditorilor;
- 12 cluburi au facut imprumuturi mai mari de trei ori decit capitalul social;
- 7 cluburi au cheltuieli cu salariile mai mari decit veniturile;
- 6 cluburi iși asigură peste jumatate din venituri din drepturile de difuzare.
IntentIonam ca toate criterile financiare impuse de UEFA pentru echipele din cupele europene să devină obligatorii si la nivelul intregii ligi 1 in sezonul 2015-2016", anunță Viorel Duru, director licentiere FRF.
Cum arată bugetele oficiale din Liga I
Peste 10 mil. euro - 3 cluburi
5 -10 mil. euro - 5 cluburi
3-5 mil. euro - 4 cluburi
Sub 3 mil. euro - 6 cluburi
Scop: blocarea robinetului prin care curg sute de milioane de euro
Suficient, nu? Reperele de mai sus arată că prevederile noului regulament de Fair Play Financiar, aplicabil din vara lui 2011 asupra formatiilor participante in cupele continentale, riscă să lovească dur in formatiile noastre care vor merge in UCL si Europa League.
Filosofia impusă de UEFA sună taios: cluburile trebuie să ajungă in situatia de a nu cheltui mai mult decit cîștiga Iar planurile de redresare, impuse de presedintele Platini, au pornit de la ideea de a opri robinetul cu sute de milioane de euro: salarii uriase, transferuri galactice, bugete scufundate in datorii, imprumuturi fabuloase pentru sustinerea financiara
Top 10 cluburi europene indatorate
Echipă Debit 2010
1. Manchester United 859 mil.euro
2. Chelsea 841 mil. euro
3. Valencia 601 mil. euro
4. Liverpool 421 mil. euro
5. Real Madrid 355 mil. euro
6. Barcelona 327 mil. euro
7. Roma 325 mil. euro
8. Schalke 280 mil. euro
9. Arsenal 243 mil. euro
10. Fulham 237 mil. euro
Premier League si Primera Division au datorii cumulate de peste 10 miliarde euro!
Cursa pentru jucatori stelari a creat o spirală ametitoare, după judecata că acela care investeste cel mai mult in fotbalisti se va afla mereu spre virful ierarhiei. Un calcul intr-o crestere fară sfirsit, care a dus in situatia alarmantă ca, de exemplu, datoriile cumulate ale cluburilor din Premier League si Primera Division să depășească 10 miliarde de euro!
250 de milioane de euro a cheltuit pe jucatori seicul Mansour bin Zayed in 2008, anul in care a cumparat clubul Manchester City
Un drum spre autodistrugere, pe care UEFA a decis insă să-l blocheze prin impunerea unui set de reguli. Scopul final: echilibrarea treptată a Balantelor cluburilor, astfel incit, in intervalul 2017 - 2020, să dispară anomaliile financiare de azi, iar echipele mai mici să nu mai fie strivite sub talpa uriasilor cu bani fară numar.
Situatia e descrisă la obiect de Christian Muller, directorul financiar al Bundesligii: "Cluburile mari sunt cele care dau tonul la salariile jucatorilor si la costurile de transfer, forțindu-i pe cei cu puteri reduse să-și supradimensioneze artificial bugetele pentru a putea face față competitiei".
La telul propus ar trebui să se ajungă printr-un management financiar numit "virtuos" de UEFA: la capitolul deficit nu vor fi luate in calcul investitiile facute de cluburi in stadioane noi sau renovate, in centrele de tineret sau in proiecte sociale. Toate sunt considerate cu potential de cîștig viitor.
Și, in Romania, altă bilă neagră!, toate sunt ignorate. Doar pe alocuri li se acordă oarecare atentie: poate la CFR Cluj, cu ridicarea unei arene de top, si la Dinamo sau Steaua, grupari implicate constant in actiuni sociale, insă de mică anvergura ocazionale.
"Nu mai merge să finantezi clubul prin imprumuturi"
Unde se plasează Liga lui Mitică in acest peisaj? Foarte jos si expusă unui prim val de sanctiuni majore. O recunoaste chiar Viorel Duru, seful compartimentului de licentiere de la FRF: "Cluburile noastre sunt decapitalizate. Vor fi obligate să-și reconsidere radical politica de finantare. Nu se va mai putea trai prin imprumuturi de la persoane fizice sau juridice. Acele sume vor trebui să fie introduse in capitalul social sau convertite in actiuni".
Nu va fi acceptată procedura ca, la finalul fiecarui an, patronul să semneze rapid un cec si să albească bilantul printr-o simplă miscare de stilou
Gianni Infantino
secretar general UEFA
Timisoara, de exemplu, se pregateste din mers pentru licentierea europeană exact in această directie: a capitalizat circa 4,4 milioane de euro, sumă cu care trei dintre actionari (Balkan Petroleum, VGB Invest si BKP Invest Group) imprumutaseră clubul, renunțind acum la recuperarea banilor spre a orienta gruparea catre barierele impuse de Fair-Play-ul Financiar.
Asta ar trebui să faca in perioada de reglare oferită de UEFA, si investitorii din Liga 1, gen Badea, Borcea, Oierul, Copos sau Paszkany, care acum aduc bani din propriul buzunar, dar si-i recuperează din transferuri sau drepturi TV. Cu interesele personale de rigoare, care primează deseori in fata celor ale clubului. Ultimul exemplu de tulburare a pietei de jucatori: Dinamo il directionează volens-nolens pe Adrian Cristea catre "U" Cluj in contul unei datorii de 1,5 milioane de euro pe care roș-albii o aveau la fostul actionar din Ștefan cel Mare, Florian Walter, acum finantatorul ardelenilor.
Ai restante catre jucatori, n-ai platit taxele? UEFA nu te mai iartă!
Echipele care vor obtine biletele pentru cupele europene vor trebui, practic, să dovedească existenta unei solide capacități de autofinantare. Adio restante catre jucatori si antrenori, la revedere taraganelilor infinite pentru plățile datoriilor catre stat (taxe si impozite)!
E motivul pentru care Dinamo, să zicem, ar avea motive serioase să tremure pentru participarea in Europa din toamna viitoare, chiar dacă va obtine un loc pe tablou. Cu un audit financiar devoalind, se pare, o gaură de circa 16 milioane de euro, roș-albii riscă să nu treacă examenul de licentiere sau să se alegă cu amenzi istorice.
"Amenzi mari, cit să impingă clubul spre faliment"
Și aici, specialistul FRF, Viorel Duru, e la fel de transant in explicarea noii politici UEFA: "Vor exista amenzi pe care cluburile nu-și vor mai permite să si le asume, deliberat, pentru a trece peste niste reguli de dosar. Sanctiunile vor putea fi atit de mari, de ordinul milioanelor de euro, incit să ducă practic clubul X spre procedura de faliment".
În Germania sunt de mult obligatorii majoritatea criteriilor impuse acum de UEFA. Pentru noi e mai importantă soliditatea financiară decit stralucirea trecatoare a unor superstaruri
Christian Muller
director financiar Bundesliga
Donatie, da, imprumut, nu. De ce?
UEFA explică faptul că bugetele cluburilor vor putea fi sustinute si prin donatii, dar nu prin imprumuturi. Motivatie: donatia este asimilată unui cadou, iar banii ramin pentru totdeauna la dispozitia gruparii. În schimb, imprumutul presupune restituirea sumei respective catre creditor, care poate trage clubul chiar catre faliment. Ecuatia nu rezistă in cazul donatiei.
ETAPELE DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE FAIR-PLAY FINANCIAR
1. Noul regulament
Pentru a putea participa in cupele europene trebuie respectate criteriile noului regulament Financial Fair Play, parte integrantă pentru primirea licentei UEFA
2. Bilanț echilibrat
Regulamentul obligă cluburile să nu cheltuiască mai mult decit cîștigă: bilanț fară pierderi pe fiecare pachet de cite trei ani, pină in 2020
3. Proiectul va avea trei faze
Financial Fair Play va intra in vigoare din stagiunea 2011-2012 si se va dezvolta progresiv pe trei intervale de timp (2011-2014; 2014-2017; 2017-2020), in care cluburile trebuie să-și echilibreze situatia economică
4. Faza I: 2011-2014
Un club va putea avea la finalul acestui interval un deficit maxim de 45 de milioane de euro, posibil de atins inclusiv prin cresteri de capital sau donatii
5. Faza II: 2014-2017
Deficitul maxim scade la maximum 30 de milioane de euro, cu aceeasi posibilitate de a se lua in calcul inclusiv cresteri de capital sau donatii
6. Faza III: 2017-2020
Minusurile din bilantul cluburilor trebuie să scadă progresiv si să ajungă la nivel zero la capatul intervalului de timp
7. Cum se calculează deficitul
Nu se tine cont de bilantul absolut, ci se iau in calcul doar anumite tipuri de cheltuieli. De exemplu, investitiile in stadion, copii si juniori sau proiectele sociale sunt considerate pozitive, cu potential de viitor cîștig
8. Cum se acoperă deficitul
La reechilibrarea bilantului se poate lua in calcul si o crestere de capital sau primirea unei donatii, dar nu un imprumut. Restituirea acestuia ar naste riscuri suplimentare pentru viitorul clubului
9. Supervizarea proiectului
O comisie UEFA va monitoriza respectarea calendarului la nivelul intregului continent. Se va trece la sesizarea Comisiei de Disciplină in cazul incalcarii noilor reguli financiare
10. Sanctiuni
Vor exista pedepse graduale, de la amenzi si penalizari cu puncte pină la excluderea din competitie
asa cum joaca el slab... conditia fizica o are pe munca , dar din pacate doara atata in rest NUL ! 