Mircea Lucescu: E in totalitate greseala vatmanului!
Încrederea in oameni este singura imprudență pe care Mircea Lucescu si-o recunoaste in cazul accidentului de circulatie petrecut pe 6 ianuarie: "Dacă ar fi fost vina mea, s-ar fi vorbit patru luni, nu o luna Politistii si-au dat seama ca de fapt, e greseala vatmanului in totalitate. N-a vrut să incetinească! E imprudenta mea in primul rand, pentru că am avut prea mare incredere in oameni".
În urma nefericitului episod, antrenorul Șahtiorului nu are de gand să-l actioneze in judecată pe Marin Bartoc: "Nu fac proces să mă balacaresc. Și-asa, după toată chestia asta, eu sunt scos vinovat, desi n-am incalcat legea si am traversat strada in mod regulamentar. Am fost lovit puternic din spate de un tramvai, in timp ce dadeam prioritate!".
"Trebuia să mor!"
Lucescu este convins că impactul cu tramvaiul l-ar fi costat viata dacă n-ar fi avut un fizic robust, specific sportivilor. "Eu trebuia să mor, despre asta e vorba! Norocul meu că m-au ajutat fizicul si sansa din acel moment. În niciun caz atitudinea oamenilor care erau acolo! Dar ăștia suntem noi, balacarim un om de succes si-i punem rezultatele pe seama altor lucruri", a incheiat sec antrenorul roman.
Am vazut tramvaiul de la zeci de metri distanță si mi-am imaginat că va frana. Parcă a vrut să dea peste mine!
Mircea Lucescu, antrenor Șahtior Donetk
Ca si in cazul trenurilor, tramvaiul nu poate opri in mai putin de 15-20 de metri, chiar dacă are toate sistemele de franare pornite
Mihai Aurel, sef al depoului RATB Bujoreni
Un altfel de contraexpertiză
Vatmanul implicat in accidentul lui Mircea Lucescu, Marin Bartoc, a intervenit in direct la emisiunea "Drept la tintă" si s-a declarat dezamagit de reactia antrenorului: "Bine că a iesit din spital si că s-a terminat totul cu bine. Declaratiile dansului chiar nu mă intereseaza Nu mă mai surprinde nimic din ce zice. Aveam o cu totul altă impresie despre dansul! Îi doresc să fie fericit, să antreneze si să câștige cat mai multe trofee". Dezamagit de acuzele care i se aduc, Bartoc a facut in final o invitatie inedită televiziunilor: "Veniti cu camerele intr-un tramvai, fară să se stie cine sunteti, să vedeti cum noi - criminalii strazii, asa cum am fost numiti -, ferim zilnic masini care ne ies in față la câțiva metri!".
Doua lucru vreau sa remarc (pe langa tupeul revoltator, din ce in ce mai nesimtit, al acestui specimen):
1.) Daca cioara asta nu era respinsa la selectie, clubul Steaua ar fi fost bataia de joc a tuturor, iar noi, stelistii, am fi fost dupa chipul si asemanarea clubului, care club ar fi fost dupa chipul si asemanarea alora de-l definesc (jucatori, antrenori, conducatori), prin actiunile lor - ce si cum fac, ce si cum se comporta, cum se raporteaza la succes si infrangere, la viata in general, ce si cine sunt.
2) Intr-un fel ma bucura iesirile demente, pentru ca vor coaliza multa ostilitate in jurul numelui din partea neutrilor, si, mai ales, vor duce in derizoriu - adica vor arata ca ceea ce sunt - toate acuzele si, in fapt, toate aprecierile facute la nivelul clubului Steaua, odata ce minoritarul se arata singur ca ceea ce este: (cel putin) un mincinos patologic, narcisist patentat, cu toleranta zero la esec sau critica, incapabil de consideratii lucide asupra realului. Plus ca are tupeu tiganesc.