Doamne, ce declaratie, ca sa nu mai vorbesc despre titlu care emite prea usor concluzia.
Cand citesc declaratia liderului Mustata, imi aduc aminte de Gil Dobrica si ma amuz, ca deja nici nu mai poti sa te enervezi:
"Hai acasa, hai cu mine.
Hai cu mine sa pornim la drum.
Ne asteapta casa noastra draga,
Iarba verde si poteci de drum.
Munti si vai Munti si vai.
Mori de vant Mori de vant.
Rauri repezi. Rauri repezi, trecatori.
Ne asteapta Ne asteapta.
Mama,tata Mama, tata.
Prieteni vechi Prieteni vechi,
Frati si surori Frati si surori".
Cum crede el ca mai poate "aburi" lumea, cum poate sa-si imagineze domnul Mustata ca Steaua mai poate straluci cu Gigi Becali, cand stie foarte bine ca pentru toti romanii , Soarele nu mai rasare de la Bucuresti din '89 ! Doar naivii ( ca sa nu spun "coruptii") se incapataneaza sa ne demonstreze contrariul, de parca romanii mai au nevoie de modelul Bucurestiului, de modelul Steaua ca sa vina pe stadioane, sa-si incurajeze echipele locale, ca fotbalul romanesc sa nu se stinga in provincie, asa cum era pe vremea comunismului.
Mai am niste flash-uri in memorie de pe la 5, 6 ani, deci nu pot sa uit ca de multe ori peluzele steliste erau ocupate de randuri de soldati, oameni care-si exercitau serviciul militar obligatoriui, care-si incurajau echipa, deci Steaua aveau intotdeauna stadionul plin. A cazut regimul si nimeni nu are dreptul sa ne impuna nimic si mi se pare absurd sa fim niste "soldati" , fara personalitate, care reactioneaza la fel, la unison. Inca rad cand imi aduc aminte de sirurile verzi care cantau cu patos,cand unul le dadea tonul,caci imi aduc aminte de vremea pionieratului, cand am fost si eu comandant de detasament si era cateodata foarte greu sa iesi in fata careului in fata tuturor claselor, sa ordoni comandantilor de grupa de la fiecare clasa sa imi dea raportul, iar eu la final sa emit o sentinta, cateodata impusa ca normal ca radeau pe furis, caci erau niste texte atat de idioate ca nici eu nu credeam in ele :-) si nu stiam cum sa le mai "infloresc". Dar din moment ce ei m-au ales comandat de detasament, nu puteam sa refuz! dar dracu' a stiut la 8 ani care-s textele pe care sunt nevoita sa le rostesc din dragoste pentru Partid, caci daca as fi stiut inainte, m-as fi facut stegar, ca ala numai purta drapelul, fara sa spuna nimic! Nu neg ca am simtit o onoare ca am fost aleasa,dar era si dificil sa refuz, ca daca refuzam sigur imi scadeau nota la purtare! Erau niste vremuri in care totul era impus si nu stiai niciodata care coleg se va scapa (involuntar) sa spuna ceva unui profesor despre tine, ca imediat erai tras la raspundere! Ca ma durea la palarie sa-mi faca mie ceva, insa si fratele meu care invata la aceeasi scoala avea aceeasi profesori, deci ar fi avut de suferit intr-un fel, stiind ca sora lui e un exemplu negativ, careia trebuie sa i se scada nota la purtare. Bineinteles, asta inainte de a face o vizita la Cancelarie, unde erai amonestat, luat la rost pentru ca ai refuzat ceva ce tovarasul Ceausescu ne spune! Tin minte ca am avut o data media 9 la purtare, culmea la purtare eu care nu eram genul care sa se mai bata, doar baietii ne trageau mereu de codite si fundite, insa ei aveau mereu 10, ca si toata clasa a II-a B in anul ala. Tin minte ca am luat premiul 2, ca nu mi-a mai iesit media 10, din cauza notei scazute la purtare, in clasa a 2-a. Pe bune de mai tin minte ce am facut, parca nu m-am dus o data la nu stiu ce activitate impusa, sau nu... am ascuns de doamna invatatoare ce-a facut un coleg,care-l batuse pe altul de la mine din clasa, insa dupa s-au impacat ca am sarit noi, astialalti. Era de datoria mea (cica) sa-l parasc, ca e jenant ca niste copiii de 7-8 ani sa se bata, insa nu am facut-o daca astia s-au impacat. Insa altii ,din alte clase au aflat ce au facut asta si au vorbit in recreatie intre ei, iar profesorul de servici a auzit si i-a spus tovarasei mele invatatoare cand s-au intalnit la Cancelarie. bleahhh!
Bine ca numai un an a durat calvarul (din '88 in '89) si s-a incheiat si umilinta mea, ca eu ieseam mereu in fata, nu colegii, ei m-au desemnat pe mine si m-am conformat! Inca mai am in dulap snurul de comandat de detasament galben, il am si pe al fratelui meu care era stegar si avea albastru, caci comandantii de grupa aveau snur rosu! bine ca nu ne-am indobitocit , caci in afara scolii,nu mai contau snururile naibii, ca doar toti colegi eram si nu trebuiau sa-mi dea mie raportul toate clasele. Am uitat de aia cu snur alb, care cica erau sanitarii,"crucea rosie", astia erau de toata coma. Cei mai fericiti erau aia care nu aveau insigne, grefe,sau snururi, caci nimeni nu a ras niciodata de ei, adica marea majoritate, pentru ca eu eram trasa la raspundere pentru toti elevii din clasa a II-a B si abia dupa ei, dar de multe ori, ei scapau, ca doar imi erau vecini de cartier cu care ma jucam fotbal in fata blocului ( evident Steaua-Dinamo) si ascundeam ce faceau astia. Muream de nervi ca eu tot timpul eram la Dinamo, ca baietii evident ca faceau alegerea coechipierilor si eu eram lasata la urma si tot in echipa cainilor eram Toti copiii erau cu Armata, iar ceilalti trebuiau sa fie evident cu militia, ca doar ce rost mai avea atunci meciul. Ati spus de multe ori despre mine ca nu sunt stelista si aveti dreptate, nu ma duc pe Ghencea,doar uneori prin tara, ca mi-e greu si mie, doar nu sunt din Bucuresti, insa va rog nu mai spuneti ca tin cu Dinamo ca VA JUR ca Dinamo a fost cosmarul copilariei mele, pe bune! orice in afara de a ma asocia cu Dinamo, ca e o ofensa mare pentru mine. Daca spuneti ca nu tin cu Steaua nu ma deranjeaza atat cat ma deranjeaza sa ma asociati cu Dinamo! La Steaua evident erau numai baieti, iar la Dinamo era doau 1 sau 2 baieti si restul fete, ca ne alegeau de mila si ne mai si dadeau avantaj de 4-0, ca jucam pana la 5
)
Bine ca am scapat de comunism ca viata a fost foarte grea pentru oameni, era mohorata, doar stadionul era singura pata de culoare, unde cantau si se simteau bine, va sa uite de lipsuri si greutati. Spuneam intr-un comentariu, referitor la articolul lui Lari,ca Steaua '86 a fost culoarea televizoarelor noastre alb-negru. Nu degeaba toata lumea iubea Steaua si o respectau! Astazi, sectia de fotbal nu mai apartine de Armata (in care toti romanii aveau incredere), au vandut-o lui Becali, insa Steaua nu e a lui Becali, Steaua suntem noi!
Ne-am castigat drepturi la revolutie, deci fiecare are dreptul sa tina cu ce echipa doreste , sa mearga unde doreste, sa critice pe cei care-i fac de rusine,sa se exprime liber, ca de aceea exista democratie! De ce presa tot insista sa-i ia declaratii liderului Gh. Mustata, care face o propunere tuturor stelistilor, asta nu pot eu sa inteleg, ca s-a vazut clar, de multe ori, ca nu toti sunt de acord cu propunerile pe care le lanseaza si in niciun caz nu-l asculta pe el! Presa e avida mereu de scandal!
Oamenii din tara nu-s prosti sa nu vada cum sunt unii stelisti iar cand vine Steaua la ei in oras, nu mai exclama: " vezi ca vine Steaua la noi sambata asta", ci zic "vezi ca vin stelistii sambata asta!". Din pacate, unii care merg in Ghencea, insa mai fac si deplasari prin tara, alaturi de galerie, sunt "becalistii", adica oamenii care au ajutat la raspandirea "modelului Becali" printre romani, adoptandu-l. Oamenii aceia trebuie dispretuiti si eradicati din Ghencea! E pacat sa se ajunga ca Steaua sa fie numita la TV de unii ziaristi nu Steaua Bucuresti, cum e firesc ci Steaua becalizata, asa cum am auzit aseara pe un post TV. Trist, foarte trist! Traiasca Otv-ul si cei care se uita si adopta modelele pe care le vad la Otv!