Stadiul moral în care creditorul Gigi Becali a adus Steaua este atât de jos, încât credem cã are loc un adevãrat miracol atunci când un jucãtor vine la aceastã echipã cu inima la fel de deschisã cu care unii dintre noi mergem în Templu. Trãim o bucurie intensã atunci când dragostea noastrã pentru culori, de atâtea ori iraționalã, este rãsplãtitã cu astfel de dovezi de atașament pentru club, într-un fotbal în care "zeul ban" concureazã din ce în ce mai mult cu "zeul gol".
Adrian Neaga, deși simpatiza cu Dinamo înainte sã fie convertit la Stelism de cel de-al doisprezecelea, dar și cel mai magic jucãtor din Templu, nu este un jucãtor excepțional. S-a ridicat la acest nivel de excelențã într-un singur meci: pe data de 25 noiembrie 2004, Ricã a condus, cu atitudinea unui mare jucãtor, stihia roș-albastrã din teren și din tribune cãtre un succes cu 2-1 în fața celor de la Beșiktaș. Turcii erau antrenați de un Vicente del Bosque încã în mare vogã, iar sub vraja Templului s-au înclinat jucãtori precum Emre Asik, Juanfran, John Carew, Ibrahim Akin sau, nu în ultimul rând, Daniel Pancu.
Ce pãcat cã Lojericã i-a muls șansa de a face parte din echipa care avea sã zguduie fotbalul european cu acea eliminare fenomenalã a Valenciei... Tocmai lui, care ne-a zguduit de atâtea ori cu dramatica lui dragoste de Steaua! Dar de câte nu ne-a muls pe noi creditorul...
Ricã Neaga va rãmâne în inima suporterilor nu numai pentru determinarea cu care abordeazã fiecare partidã - o antitezã violentã fațã de prima sa perioadã în Ghencea, 2001-2003 - ci și pentru faptul cã a ales sã revinã la Steaua de... dorul Templului. Cu siguranțã cã au contat și prestigiul cu care s-ar fi ales dacã ar fi avut evoluții bune în Liga Campionilor sau intrarea în vederile, atât de dubioase uneori, ale selecționerului Victor Pițurcã. Însã nu poate susține nimeni faptul cã Adrian Neaga nu a venit la Steaua cu pasiunea cu care a jucat și în acel meci memorabil, cu Beșiktaș.
La revenirea în Templu, Neaga a acceptat aproape totul: un salariu mult mai mic decât în Coreea de Sud, un post care nu i se potrivește deloc și, nu în ultimul rând, foarte multe giginsolențe din partea unui creditor care dã din ce în ce mai mult senzația cã urãște tot ceea ce iubesc suporterii. ªi, mai ales, invers: iubește pasional de grotesc absolut tot ceea ce detestã suporterii.
Neaga nu este un fotbalist extraordinar, nu a avut realizãri formidabile de la revenirea din Coreea de Sud, însã a cucerit Templul prin atitudinea fațã de muncã și fațã de fotbal. A ratat destule ocazii bune de a înscrie în meciuri dificile, a marcat golul victoriei într-o partidã cu una din cele mai penibile echipe din competițiile europene, Dinamo, a încercat sã fie competitiv pe un post care îl incomodeazã în mod evident, însã Neaga nu a oferit decât foarte puțin din dovada talentului cu care era creditat atunci când a sosit în Ghencea, de la FC Argeș.
Iubim un astfel de jucãtor pentru cã, din diverse motive, nu mai avem pentru ce Fotbaliști sã facem pasiuni. Îl regretãm pe Adrian Neaga întrucât existã o antitezã violent de becalioatã între atitudinea lui pe teren și cele ale unor Arthuro, Semedo sau Bogdan Stancu. ªi când te gândești cã, pe posturile lor au jucat Fotbaliști precum Balint, Lãcãtuș sau Adrian Ilie... Suntem atât de entuziasmați cã Adrian Neaga s-a întors și a jucat cu inima deschisã în Templu, pentru cã avem tot mai puțini Fotbaliști care sã dovedeascã pe teren cã sunt Steliști.
Toate acestea nu-l fac pe Ricã mai puțin Stelist, ci doar un epigon al uriașelor echipe care au ridicat Steaua pe cerul fotbalului european. În ciuda faptului cã, de cele mai multe ori, a fost peste media coechipierilor sãi, indiferent de numele acestora. Iar atașamentul nostru fațã de un astfel de jucãtor aratã cã avem atâta dragoste de oferit, dar suntem obligați sã ne aruncãm mãrgãritarele inimilor noastre într-un noroi de o culoare și de un miros din ce în ce mai becalioate.
Sã sperãm cã este aproape ziua în care vom putea iubi arzãtor, într-una și aceeași persoanã, Steliști precum Neaga și Fotbaliști care sã ne readucã Templul în topul edificiilor fotbalistice europene!
Lari
chiar daca era mai slab decat ceilalti jucatori 
