Daca ai fi un turist strain, sau o persoana care nu se pricepe deloc la fotbal si ai avea proasta idee sa iti faci plimbarea de seara pe bulevardul Ghencea, exact in ziua unui meci, ai putea crede ca ai ajuns la un targ de Ziua Recoltei. De Ziua Recoltei sau de Ziua Semintelor, caci acestea sunt singurele marfuri disponibile. Comerciantii, la fel de pestriti ca si produsele pe care le vand, imbie poporul cu felurite tipuri de seminte: de dovleac, de floarea soarelui, decojite din fabrica, decojite de ei, cu sare, fara sare, cu ambalaj sau fara...
Ca un om care vine destul de des la meci, sunt obisnuit deja cu ponderea foarte ridicata a numarului de seminte pe metru patrat. Pasesc pe langa balti de suc si mormane de peturi, trec de primul control usor, dar ajung la al doilea. Dupa cum se stie din popor, banul este ochiul dracului, iar acesta nu are voie pe stadion, caci consecintele prezentei sale ar fi neplacute, asa ca domnul ,,stiuard" ma roaga obligandu-ma (sau ma obliga rugandu-ma), sa ma lepad de monedele din portofel, de unde si vorba "a arunca cu banii pe fereastra"...sau in tomberon, in cazul de fata. In cele din urma, ajung la locul meu din tribuna, mult mai usor si mai sarac.
In jurul meu, oamenii glumesc, rad, fumeaza, citesc ziarul, fac poze, mananca seminte, sau gasesc alte metode specifice de a se binedispune. Se pare ca cea mai la moda este ultima metoda, mult mai complexa si cu rezultate dintre cele mai satisfacatoare. Fiecare are felul sau de a desface coaja, totul tine de dexteritate si experienta in domeniu. Dar rezultatul este mereu acelasi. Ce poate fi mai presus de senzatia nemaipomenita produsa de sunetul specific rezultat in urma spargerii cu barbarie a sarmanelor seminte, cu nemilosii dinti, vizibil afectati de precedente lupte... Un domn de langa mine, asortat perfect cu samanta de floarea soarelui pe care o savureaza, isi pastreaza coaja-trofeu pe buza inferioara. Tipic...
Oriunde ai fi pe stadion, nu poti scapa de cojile de seminte. Daca n-ai sti, ai putea spune ca sunt vii si se inmultesc foarte repede, iar stadioanele sunt mediul lor natural. Sunt peste tot!
Cum am mai spus, desfacerea semintei este o actiune complexa si nu de multi inteleasa. Inlaturarea cojii din interiorul cavitatii bucale, se poate realiza, de asemenea, prin diferite procedee, in functie de rangul pe care il ai. Ma refer la rangul de samantar. Samantarii pudici, fara curaj, se ajuta de degete pentru a scoate cojile si pentru a le lasa timid pe jos, deasupra mormanului. Aceasta metoda este una total neigienica, pentru ca degetele murdare, pline de microbi, intra in contact cu buzele, iar apoi cu secretia salivara, fapt ce ar putea duce la aparitia de boli.
Cei din a doua categorie, sunt putin mai isteti si scuipa direct pe jos, cu un sunet specific, cu capul indreptat la 90 de grade fata de corp, cojile cazand perpendicular pe sol. Nici aceasta metoda nu este indicata, deoarece pot aparea diverse probleme ale muschilor gatului.
Din ultima categorie, a treia, dar cu siguranta nu cea din urma, fac parte doar cei experimentati si ai caror obraji au un strat in plus fata de restul muritorilor. Metoda lor este cea mai lejera, cea mai usoara si, de altfel, cea mai indicata, deoarece nu iti pui in pericol sanatatea personala. Doar pe cea a colegului de tribuna, care devine gazda miilor de bacili a lui Koch (saru'mana domnu Toparceanu). Asadar, procedeul este simplu: stai comod pe spate si scuipi cu tot sufletul, in fata, pe hainele si capul celui din fata ta si in paharul de suc al celui de langa el. Toata smecheria consta in faptul ca nu trebuie sa te gandesti prea mult cand executi aceasta miscare, pentru ca risti sa iti dai seama ca provoci o stare de neplacere celui pe care il invelesti intr-un strat de coji si saliva. Desi, cand promovezi in aceasta categorie a treia, nu cred ca iti va pasa oricum. Iar daca cineva comenteaza, ii arati muschii si ce multe injuraturi ai invatat tu la scoala.
Acest gen de oameni, denumiti ironic "samantari" sunt din ce in ce mai numerosi si cred ca venitul la stadion este doar un motiv pentru ei ca sa poata manca seminte. Fara aplauze, fara incurajari, doar inghitituri si plescaieli. In toata tara, pe stadioane, principalul obiectiv sunt semintele. Sunt sigur ca un suporter strain nu cunoaste aceste obiceuiri traditionale. Mi se pare penibila diferenta imensa de cultura a celor din afara fata de noi. Dar la ce sa te astepti cand, chiar pe stadion sunt puse in vanzare si se termina mai repede ca cele zece steaguri ros-albastre pe care le vinde nea Ion la intrare.
Asadar, daca vi se termina cumva rezerva de seminte din borcanele din camara, nu ezitati si veniti in zi de meci la stadion..."semintzeee, baetzii, seeemintzee!"
Oltean Alin
foarte tare !
=))+))=))
)
