"Extraordinar cat de mult se vorbeste de meciul asta. Poate-si amintesc cu ocazia asta jurnalistii cat de mult inseamna Steaua pt ei...2/3 dintre ei ar fi someri daca Steaua nu ar exista" zise un contemporan (Danimarcu, suporter stelist).
Da, fotbalul romanesc cu tot ce exista in jurul acestuia - arbitri, conducatori, gazetari, vesnicii lucesti si lingaii acestora, dusmani de casa si ex jucatori, graviteaza in jurul unicului pol: Steaua Bucuresti. Absenta Stelei din cadru ar impune inventarea acesteia. O natie obisnuita mai ales sa vorbeasca despre idealurile si realizarile altora isi va orienta mereu atentia asupra celor puternici. Laudativ sau critic. Iar Steaua nu e parte componenta a romanismului de tip mioritic.
Exista si muncitori cu ora, diletanti spoiti cu vopseaua vorbesc deci exist. Smecheria e simpla deoarece si atunci cand injuri Steaua devii important prin insusi faptul ca ti se acorda atentie. Pentru doua secunde, maxim o zi, pentru ca tavalugul numit fotbal aduce noi si noi cadre pigmentate cu lupte pe terenul verde sau celebre mizerii de tipul "A fost sau n-a fost" prezidate de oameni orchesta din mass media intereselor de trust. Iar acest tavalug este in stransa legatura cu numele S T E A U A.
Da, Steaua Bucuresti ar trebui sa reprezinte un nume greu de pronuntat pentru nerecunoscatorii ce au uitat sa se stearga pe gura folosita pentru improscarea cu veninul necesar ratingului. Unica echipa din Romania calificata prin propria-i sudoare in Grupele Champions League dupa Revolutie (actuala campioana nu a trecut niciodata prin infernul preliminariilor si nici nu a adus puncte pentru tara noastra), teamul ce a tinut steagul sus in Europa pentru ca Liga I sa aiba in acest an sapte echipe in cupele europene plus o echipa calificata direct in cea mai prestigioasa competitie de club din lume.
Da, Steaua si-a aparat blazonul in momente grele, atunci cand urmasii Cooperativei ingropasera deja tot fotbalul autohton, cand Mitici, Stefani, Padureni si Coposi dansau grotesc in procesele etapelor dezastrului national. Coeficientul de tara scadea vertiginos in timp ce o singura grupare se incapatana sa reziste in batalii inegale cu Liverpool, Juventus, Borusia sau PSG. Si iata-ne inaintea unui retur infernal impotriva unor turci ce vor alege sa se sacrifice pentru a ucide acest spirit ros albastru.
Ar fi pacat ca Steaua sa nu se califice maine seara. Nu ma intereseaza banii, interesele, nu vreau sa ma impac cu ideea schilodirii spiritului Stelei din interior. Totusi, desi Becali e nebun, corupt, malefic uneori, dar a pus suflet si a bagat si ceva bani. Il dispretuiesc dar ii recunosc si meritele. Lacatus, poate nu e antrenorul perfect dar a investit dragoste in munca sa ca pentru propria familie. Sufera si traieste pentru aceasta echipa, iar calificarea se va juca nu doar cu mintea dar si cu sufletul.
Suporterii, galeria, spiritul stelist merita o calificare. O incununare a celor 18 ani de incapatanare, o razbunare pentru esecuri, o continuitate a succeselor. Spiritul ros albastru schilodit de luptele inegale cu Vestul, de slabiciunile acestei natii pacatoase, s-a incapatanat sa reziste. Iar cand cand vine furtuna exista un singur obstacol de neclintit: Steaua Bucuresti.
Dar vine ea seara si ne fac baietii o bucurie fara margini! 
bv 
