Daca mi-ar fi spus cineva dupa infrangerea de la Iasi ca Steaua va fi lider al Ligii I cu doua etape inainte de finalul campionatului i-as fi spus ca-i nebun. Atunci as fi fost multumit doar cu o evolutie buna a echipei, traind permanent cu teama in suflet ca antrenorul Lacatus sa nu fie izgonit din Ghencea la fel de umilitor cum a fost alungat Hagi.
In prezent, detasandu-ma de campania media anti Steaua si omitand declaratiile nefericite ale finantatorului Becali, trebuie sa admit ca remontarea unei distante atat de mari in clasamentul competitiei interne reprezinta un fapt remarcabil, ceva nemaintalnit in Romania pana in prezent. Iar, inainte de a fi mana lui Dumnezeu, inainte de banii aruncati pe masa pentru ca unele echipe sa-si apere sansele corect in fata CFR-ului, consider ca meritele revin in primul rand jucatorilor si apoi bancii tehnice. Stiu, o sa-mi reprosati faptul ca Steaua inca nu joaca la nivelul asteptarilor noastre si ca suntem departe de nivelul Champions League. Perfect de acord, dar nivelul fotbalului romanesc per ansablu este foarte departe in raport cu fotbalul total din CL.
Pentru mine meciul cu Dinamo nu inseamna o finala a campionatului. E mai mult de atat. Latura romantica a stelistului din mine gandeste ca simpla miza a unui meci cu vechii rivali depaseste insasi miza castigarii unui campionat. Pur si simplu imi doresc sa batem Dinamo desi si un egal ne-ar fi de ajuns ca sa fim campioni. Chiar daca nu vom reusi aceasta performanta imi va fi de ajuns ca baietii nostri si antrenorul Lacatus sa abordeze acest meci pornind din acest punct. Victorie. Pentru ca, inainte de a ne mandri cu un nou titlu castigat, am putea sa ridicam privirile din umilinta la care ne-a condamnat d-l Becali si sa afirmam mandri ca ne-am recastigat echipa, fotbalul.
Da, imi doresc o reintoarcere a fotbalului total pentru toti stelistii care sufera pentru culorile ros albastre si un titlu castigat doar pentru ca pe banca tehnica se afla antrenorul Lacatus. Marius reprezinta fiorul tribunei din Ghencea, urletul peluzei si bucuria victoriei. El reprezinta puntea de peste ani, garantia ca un stelist adevarat poarta povara si responsabilitatea rezultatelor echipei. In plus, un link intre echipa actuala si Steaua pe care am cunoscut-o candva.
)
