se dadu peste
se dadu peste
cap, transformandu-se
intr-o coropisnita
si se ascunse
sub pamantul maroniu
"sa renunte la
razbunare"? isi zise
"Niciodata!!! Un porc
mai bine moare
de foame si
de jeg." Deodata
avu o revelatie
Avea sa salveze
dar de Craciun
A fost odata ca niciodata in orasul Mangalia de la malul marii un print al salasului negru mare si tulburator de rece care vroia sa bea apa. Acest print insetat indreptandu-se spre fantana din fundul curtii zari o oaie care pastea.
"Wtf, cum asa ?" spuse printul contrariat.
"De unde atata iarba in fundul acestei curti parasite? Cum de-i laptele amar si lana pufoasa?"
Iar printul grabit trase un pârt, oaia se sperie, mai trase unul si pleca obosit.
Oaia paraseste povestea, "o ce bine", si porni spre porcul din fundul bej al Maybachului si privi mustatza:
"Ce mustata nasoala si ce freza!!! Sa fac ceva pe mustata lui! Am stropit-o bine si cu vitejie."Vantul batea cu tarie, ciobanul fugarea oile.
Sa lasam oile, lupii erau aproape insa atat de departe, apropo de Alinacare ofteaza lung privindu`ne din umbra si gandind diabolic. Ea planuieste ceva asa ca printul facu primul pas.
"In fantana din fundul curtii este o broasca raioasa!" spuse printul speriat
"Dar ce broasca?? Si ce ochi!!! Asa de urati!!! Sa o sarut? Mai bine nu." isi spuse el ingandurat,cu un ochi atintit spre marginea fantanii care il ademenea sa sa soarba incet apa rece si limpede. Chipul sau exprima durere, insa in sufletul sau era o bucurie desavarsita.
Broasca se apropie incet de el, intrebandu-l:
"Cum stai cu problema aia cu femeile?"
"Pai, asa si-asa, de ce?"
"Esti zoofil baiatule?"
"Pleaca!"
"Mai bine raman sa privesc oaia!" zise broasca ingandurata tare,saltand nelinistita, iar printul speriat scoase o sticluta din care bause bleahhh .... e posirca, linistea se asternuse in jurul lui.
Cand deodata o voce suava, feminina ii striga numele:
"Axl, betivule, unde mi-ai pus bagheta magica? Dusmanii vor sa ne desparta, iar tu umbli vagabont pe tarm uitandu-te dupa broasca, fosta ta concubina pe care ai lasat-o gravida?"
"Si am transformat-o, drept pedeapsa!"
"Omule, stai mai linistit, esti condamnat la spalat vase si sa nu uiti ca pot sa dau la bot asa cum numai eu stiu,deci omule, stai relax, scapi momentan de rautatea si furia caracteristica mie."
"Am sa te las in fata altarului, nu ma meriti!"
"Betivan ratat ce esti, du-te cu mioarele tale!" si atunci printul se caca pe el, frica il cuprinse, hartie nu avea. Parul i se ridicase in cap si-avea o fata de parca ar fi fost lovit de tren in plina viteza.
In sfarsit, hartia avea o culoare insipida, inodora si era in ceatza dar important e ca s-a sters la fundul paros! Dupa aventura petrecuta a incercat sa sa uite si el cum miroase treaba.
Incepe o noua varianta a povestii.
Urmatoarea poveste:
Acum ceva timp, la inceputul secolului, un porcusor betiv, cu joben care mai avea o sticla de Singapore Sling, vroia o purcica bruneta frumoasa si cocheta ce se dadea la seful lui. Iar seful lui, era un pic afemeiat. Prohibitia il apasa tare, dar avea realtii, mafiotul lucra pentru ratoni care lucrau pentru mafia din Militari. Intr-o buna zi porcusorul + tovarasii au napustit gramada ascunsa in pivnita din spatele curtii. Ce comoara: whiskey, absinth si vodka.
"Hai sa dam lovitura", zise porcul stergandu-si balele
Gin, cogniac frantuzesc, dau pe soseaua de centura. Deodata aparu Fat Frumos cel mai bengos pe un cal alb, furat din negrul canal al mediocritatii. Calul, o martoaga undercover, era naravas si manca numai paie, ficatii si rinichii, bea numai vin, asemeni stapanului. Porcul se intoarce atunci si-l vazu! ![]()
"Fat-frumos!!!"
Si-i spune cum sa se fereasca de purcica cea parsiva si de bau-bau ca-i periculos iar el fricos rau, atunci Fat-frumos se dadu peste cap, transformandu-se intr-o coropisnita si se ascunse sub pamantul maroniu.
"Sa renunte la razbunare"? isi zise
"Niciodata!!! Un porc mai bine moare de foame si de jeg."
Deodata avu o revelatie! Avea sa salveze dar de Craciun
iar cand el
nu va mai
regurgita spontan hrana
va muri injunghiat
de propria sotie
exasperata de crizele
porcusorului afemeiat care
bea non stop.
Isi cauta insignele
obtinute cu greu,