Printre știri de o diversitate nãucitoare, de la cine elogia marinari aruncați prea sus pe valurile destinului pânã la elodia a la longue a unui diarist delirant ce transformã emisiunea televizatã într-o ședințã de scarã la bloc, s-a strecurat pãrerea uriașului insipid, cãsãtorit cu Astrid, prin Europa mai degrabã ghid, decât fotbalist "solid", Florin Valeriu Rãducioiu, care, neîntrebat de nimeni, își dã cu presupusul. Dacã n-ar fi fost în campania World Cup 1994, acest Radu ar fi cunoscut anonimatul unui coleg de club și națioanlã, Selymes. ªi ce prețiozitãți de duzinã circulã prin creierașul lui neșcolit și odihnit, ce conservã doar un rudimentar spirit de gașcã ? "Aceastã echipã a României este una cu fotbaliști de serie B, cu excepția lui Lobonț, Chivu și Mutu. E o nebunie sã visãm la titlul european".
Dupã ce cã am nimerit într-o grupã infernalã "de trei finale", iar dorința de supremație ne-o dorem înainte de tragerea la sorți, când caii noștri depãșiserã pe coardã favoriții olandezi, Radu din Principat ne interzice și dreptul la visat. Putea sã considere nerealist un asemenea obiectiv, dar de ce sã-și jigneascã, seniorial, colegii de profesie ? ªi la urma urmei de ce m-aș revolta când atâția neghiobi au terfelit, cu voluptatea nãtângului, România ? Pe mine mã agaseazã faptul cã dintre toți "serialiștii B", blondul (în accepțiunea stupizeniei puse în bancuri pe seama blondelor) se oprește la doar douã nume, ilustrative conform puținelor sale circumvoluțiuni: Dicã și Goian. Dacã te-ai lua dupã prostul ãsta solemn, rãtãcit prin Monte Carlo, Benfica n-ar fi auzit de Dicã. De Goian, nada. Cum sã fi auzit, când în ediția trecutã de Champions League Dicã a marcat patru goluri, cu douã sub laureatul ediției ? Probabil, Radu a vorbit cu masorul lusitanilor, singurul nivel la care are acces fãrã a fi întrebat "dar tu cine ești?" Iar anul acesta, cu toate limitele evoluției Stelei, golurile lui Goe au intrat în circuitul transmisiunilor UEFA, cã nu gãsești pe tot tãpșanul cu "ploaie de stele" un așa fundaș marcator.
Ați auzit ca goleadorul Rãducu sã fi jucat prin Champions League în tinerețea sa de serie A ? Sau sã marce ? S-a mulțumit un an sã mãnânce spaghetti la AC Milan cu van Basten. Atât. Campion la nivelul digestiei. Dar sã nu fi auzit(vãzut) nici mãcar de golul victorios de la Constanța al lui Goe, care a trimis Olanda pe locul secund(alias B pentru clasificatorul de duzinã) ?
Preventiv, îl laudã pe Victor Pițurcã, știindu-i replicile acide. Oricum, jenantã atitudine pentru unul care mãrturisea cã, îndrãgostit de Janine, viitoarea doamnã Sârbu, ajungea în fața porții goale și o vedea pe Jana goalã și șuta pe lângã barã ca sã n-o loveascã. Ce s-o mai lungim cu "golașul" ãsta, pe vremea când juca pe malurile Dâmboviței și aiurea, fundașul stelist Bãrbulescu(dragul de Balamuc al Ghencei) a avut palmares infinit mai bun decât închipuitul analist de fotbal continental, pe care-l sfãtuim, cu îngãduințã și milã, sã punã batista pe țambal. ªi ca sã nu fie bântuit de mania persecuției, o sã dãm și un citat favorabil din presa sportivã: "înainte sã-l afurisim, sã nu uitãm însã cã tiPUL Acesta, care n-a profesat, era pe punctul sã necalifice într-o semifinalã de CM". Bietul nea Vanea Chirilã se zvârcolește în mormânt când aflã cã un câștigãtor al premiului ce-i poartã numele, Geambașu, se exprimã mai rãu ca-n Rahova: auzi dumneata, "tiPUL Acesta". Þi-i lehamite și stilisticã !
Cine vorbește aiurea de Steaua, mai devreme sau mai târziu, e atins de blestemul zeilor(cred cã nu vã îndoiți cã performanțele celeste ale ei de pânã acum i-au rezervat deja o lojã în Olimp). Pornit în forțã cu ªahtior(6 din 6 !), echipa lui Lucescu a avut, incredibil, soarta unei Stele în crizã, cu care mereu se comparã: adio primãvara europeanã. A pãțit-o, el, tobã de carte. Vã dați seama ce-l așteaptã pe blondul Radu, monument itinerant de inculturã fotbalisticã.
Constantin Ardeleanu
