Și, uite că Reghe a avut dreptate: băieții puteau bate lejer autobaza Strâmbului, cu Moflea, cu Păcălici, cu Pulifrici și cu Gunoieré, sau cum s-o scrie. Ba mai era și unu` de-i zicea Gherțoi, sau cam așa ceva, Pe numele lui mic Romario. Și să nu-l uităm pe Nedelcearu. Știți, ăla care declara că e câine de mic și n-ar putea juca niciodată la Steaua. Cu siguranță n-ar putea, că nu-i loc… Ei, și el și ceilalți, cu Rotariu cu tot, au luptat eroic și au obținut marea performanță de a ieși cu capul sus de pe teren. N-ați văzut cumva? Au mai salutat ei la bustul gol haita pecehașă? Deh, nu-i de ici, de colo, să scoți remiză în fața campioanei și deținătoarei Cupei, nu?
Steaua și-a continuat nesfârșita serie de ratări monumentale, dintre care cele mai mari au fost (se putea altfel?) ale căpitanului Alex. Acu` să nu fiu rău, Alecșii noștri n-au mai fost chiar catastrofe, cum ne obișnuiseră, au mai mișcat și ei, puteau să decidă meciul după prima repriză. Dar, vai, totul bine și frumos pân` la finalizare. Așa că, supărat ocnă că n-are cin` să întristeze Groapa, Reghe i-a înlocuit pe alde Filip, Hamroun și (surprise-surprise!) Chipciu cu odihniții Popa, Pintilii și Stanciu. Degeaba! Alte ratări, ba și-o bară… Ca să nu mai spunem că n-a lipsit mult s-o facă iarăși de… oaie, în consacratul deja stil FCSB: chiflă Papp, sau altul, pomană pentru cățelușii ce se cred pitbulli și… cât pe-aci…
Așa că, în loc de victorie, o amărâtă de remiză albă. Dar, optimist cum sunt, o să mă gândesc că meciul a fost un bun antrenament înaintea victoriei de duminică în campionat. În fața aceleeași echipe logodită cu norocul chior…
Uite ce-nseamnă să fii cel mai antrenor dintre antrenori. Vezi totul limpede cristal: joc echilibrat, n-am luat gol, n-am dat gol, rezultat normal, Steaua s-a blocat etc. Păi, da, că el ar fi vrut să fie ca-n precedentul meci, în care Reghe l-a luat la preț de matineu și… s-a fript. Tii, și eu, nepriceputul, care-am văzut în seara asta un joc dominat de Steaua, cu mari ratări, cu o bară… Și care prevăd o calificare a echipei care a fost și este mai bună. Roș-albaștrii ăia-n galben, desigur. Și, mai știi, până pe 20 aprilie, poate ”acasă” nu mai înseamnă Pitești…
P.S. Spre știință d-lui Rednic: cât de ”Joc echilibrat” a fost Dinamo – Steaua
- – atacuri periculoase: 36-60
- – șuturi pe poartă: 0 (ZERO!!!) – 3
- – șuturi pe lângă poartă: 4-12
Știu, tabela vorbește…
Andrei Sava
Preluare de pe blogul personal Sam Murray
Nota Redacției
Bula lui Rednic: „A fost un joc echilibrat. Noi ne-am propus să nu luăm gol și n-am luat gol. Ne-am propus să marcăm, însă n-am reușit.”
Dedicația noastră pentru „Strâmbu”. E în același ton cu opinia autorului despre derby și personaje, exprimată savuros în articol de Andrei Sava, și pe care o împărtășim.
XRay