Etapa a doua a play-out-ului a stat sub semnul celei mai importante partide, CFR-Steaua, care ar fi putut aduce schimbarea leaderului, așa că putem trece rapid peste meciul dintre Viitorul și Craiova, neinteresant, ba chiar plictisitor. Un 0-0 care caracterizează perfect cele două echipe.
De meciul de la Cluj nu mi-a fost teamă, ba chiar am crezut că vom învinge lejer. Totul dacă steliștii reușeau să înscrie primii. Pentru că, atunci când clujenii deschid scorul, e tare greu să mai întorci rezultatul – unde ați mai văzut ca leaderul unui campionat, pe teren propriu, să se blindeze cu 8-9 jucători, uneori toți 10, în careu? Ca să nu mai vorbim de modul în care s-a obținut penalty-ul. Și nu cred că gazdele au avut alt șut pe poartă în prima repriză. Nu-i vorbă, și băieții noștri au jucat destul de confuz, surpriza cea mai neplăcută fiind Texeira, aproape invizibil. Nici Man n-a prea contat, iar Alibec a fost ca-n ”vremurile bune”, bramburit în joc, agitat și enervând pe toată lumea cu binecunoscutul fâlfâit din brațe.
După pauză, schimbările lui Dică au fost extrem de inspirate și pe teren a existat o singură echipă, cea care a încercat să joace fotbal – Steaua. Din păcate, aceeași ineficacitate care ne-a făcut să pierdem atâtea puncte. De erorile lui Hațegan, majoritatea în favoarea CFR, nu vreau să vorbesc. Nu cred că au fost intenționate, direcționate, pur și simplu omul a arbitrat prost. Iar eliminarea gratuită a lui Pintilii a făcut să pierdem două puncte extrem de importante. Acum, te pomenești că ni-l și elimină pentru trei etape, ca pe Bizon, după circul lui Țucudean. Nu mă mai miră nimic….
Să fi trecut pe primul loc, după doar două etape, ar fi schimbat radical situația… Așa că mai așteptăm. Sper că nu prea mult…
Andrei Sava
Blog – 19 Mar 2018