[Update] Talpa lui Talpan

[Update]:  Pe data de 10 februarie a avut loc a treia înfățișare în Dosarul 31705/3/2015 (click) la care a participat, în calitate de pârât, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

• Ședința din data: 10 Februarie 2016 – amână cauza
  „Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului privind constatarea conflictului de interese cu privire la avocatul pârâtului, precum şi cererea de sancţionare a acestuia şi de sesizare a Baroului Bucureşti. Acordă termen la 27.04.2016, cu citare părţi.”

E clar cât se grăbește Talpan, „reclamantul”, dacă a început lupta cu ONCR, „pârâtul”, prin a-i recuza avocatul.

---

După victoria de la ÎCCJ din 03.12.2014, cu Decizia 3425/2014 în mână și blindat cu noua marcă omologată la OSIM, Talpan a pornit o cruciadă anti SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA (SC FCSB SA), ca un atac cu talpa la minge.

Inițial a fost doar un duel mediatic și populist pentru a-i forța mâna să închirieze licența care îi aducea înapoi galeria, însă când CSA a văzut feedback-ul din piață cu sume care abia acopereau plata evaluării, iar Becali nu se arătat interesat, a schimbat radical strategia.

Probabil această turnură  a fost dictată și de evaluatori, care nu pot măsura expert o marcă de fotbal la un club care nu mai deținea acest sport din 1998. Nu poți trece în contul mărcii tale banii încasați de la LPF și UEFA pe meritul sportiv al altui club. Pentru a evalua veniturile realizate numai din bilete și marketing, unde marca are o contribuție substanțială, îți trebuie acces la baza de date contabile ale SC FCSB SA. Se împlinește un an de zile și „marca Steaua” este tot neevaluată și cred că mai prezintă interes pentru CSA această acțiune. A trecut la altă strategie, una distructivă, „fără prizonieri și chiriași”, cum se exprima plastic Maria Andrieș.

• Planul A – Excluderea directă a SC FCSB SA din Liga 1

În februarie 2015 a depus reclamații la FRF pentru dezafilierea / retrogradarea clubului SC FCSB SA. Nu a primit răspuns.

Pe 30 iunie 2015, Talpan a trimis o altă adresă către FRF în care solicitat măsuri împotriva  SC FCSB SA prin scoaterea ei din Liga 1. Nu a primit răspuns. „Nu înţeleg de ce FRF şi comisiile care-şi desfăşoară activitatea în cadrul acestei instituţii, şi în special Comisia de Licenţiere, au permis unei nou-înfiinţate cum e SC FC SB SA să joace în prima ligă, fapt total ilegal. Am făcut o adresă către domnul Burleanu încă din 30 iunie 2015. FRF nu a răspuns nici în momentul de faţă.”, a declarat Talpan la Udrea acum câteva zile, pe 3 februarie 2016.

• Planul B – Schimbarea numelui urmată de excludere

După eșecul la FRF, Talpan a încercat altă metodă să determine clubul să-și schimbe numele. Atacul final era tot un Plan A, dar cu motivația suplimentară că societatea comercială nu ar mai fi avut numele de „Steaua București” și în consecință este o altă echipă. Lucru pe care îl afirmă și acum, numai că nu-l poate susține legal doar cu marca și sentința ÎCCJ. De aceea și-a concentrat tirul pe schimbarea numelui și nu a solicitat o executare silită a sentinței ICCJ. Și Talpan știe că ÎCCJ nu s-a pronunţat în niciun fel cu privire la nume, palmares sau la dreptul de participare în competiţii al clubului. Tot ce a vehiculat sunt interpretări personale din definiția juridică a mărcii.

Planul B s-a derulat în faze:

Prima fază a fost în iulie – august 2015, când s-a încercat șantajarea clubului FC FCSB SA, condiționând prelungirea contractului de închiriere pentru baza sportivă din Ghencea, expirat în mai 2015, de modificarea numelui societății. SC FCSB SA a refuzat.

A doua fază a demarat în data de  27 august 2015, când Talpan a intentat proces societății comerciale  SC FC Steaua București SA să o oblige printr-o sentință judecătorească să-și schimbe nume la Registrul Comerțului.

• N.B. – Din acest demers se vede clar că ÎCCJ nu a decis numic legat de nume și că Talpan știa asta. Este vorba de Dosarul 31705/3/2015 (click), înregistrat la Tribunalul București, cu motivarea că CSA ar deține exclusivitate pe numele „Steaua București” în baza mărcii înregistrate la OSIM în 2014, iar pârâtul, FC FCSB SA, îl folosește ilegal în denumirea societății din 2003.

În 16 decembrie 2015 a avut loc prima înfățișare pe fond în noul proces. Nu cunosc amânuntele, doar efectele, o bombă! Talpan a realizat că nu va obține câștig de cauză învocând marca cu pârât FC FCSB SA și a introdus un alt „cap de acuzare”, de data asta chiar împotriva Oficiului Național al Registrului Comerțului  (ONRC) solicitând aducerea instituției în proces ca pârat.  Astfel, pe 16 decembrie 2015, Tribunalul București a decis amânarea judecării pe fond până la 3 februarie 2016 pentru a fi citat ONRC și a se permite noului pârât să-și formuleze apărarea.

• Notă: Pentru cei care nu știu, ONRC este instituţia publică, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Justiției, finanțată integral de la bugetul de stat, a cărei activitate este reglementată de prevederile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

În ce temei CSA a acuzat ONRC, a spus însuși Talpan prin intermediul presei. Juristul CSA i-a dezvăluit lui Matei Udrea de la Prosport, pe 3 februarie, noul cap de acuzare împotriva ONRC:

„Există o lege emisă încă din 1990 interzicea înregistrarea unei denumiri deja atribuite altui comerciant din sectorul public, prevedere încălcată de Registrul Comerţului. În 2003, când RC a înregistrat SC FCSB SA sub titulatura de „Steaua Bucureşti“, acest nume exista deja de câteva zeci de ani.

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului avea obligaţia să nu permită înregistrarea denumirii Societatea Comercială Fotbal Club Steaua Bucureşti Societate pe Acţiuni (SC FC SB SA) întrucât această denumire era deja atribuită şi întrebuinţată de către un comerciant din sectorul public, respectiv Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (CSA Steaua)”, a explicat colonelul Talpan jurnalistului Udrea.

Mai mult decât atât, denumirea era protejată la nivel de act normativ prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr. M171/2001, de aprobare a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al CSA Steaua Bucureşti în vigoare la data constituirii SC FC Steaua Bucureşti SA“, s-a cufundat Talpan în explicaţiile juridice care stau la baza acţiunii în instanţă.

Tot atunci Talpan i s-a plâns lui Udrea: „FRF nu a răspuns nici în momentul de faţă. Dar voi solicita la FIFA şi la UEFA să dispună măsurile care se cuvin. Nu înţeleg de ce domnul Burleanu a ezitat să răspundă în termenul legal la o adresă venită din partea unei instituţii publice. Au trecut 7 luni. Nu ne-a răspuns la notificări şi nu a dispus măsuri „. Udrea a reluat, în numele Prosport, înterpelările anterioare ale lui Talpan către FRF și a doua zi, pe 5 februarie, FRF a dat un răspuns care v-a fost prezentat aici.

De ce a ieșit Talpan în presă atunci, după luni de tăcere? Pe data de 3 februarie 2016 a avut loc a doua înfățișare în Dosarul 31705/3/2015 la care a participat și noul pârât, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. După dezbateri, instanța a fixat data de 10 februarie pentru pronunțare. Adică, mâine!

Câteva considerente de simplu cetățean stelist la noua talpă a lui Talpan:

• Întroducerea ca pârât a ONRC, pe 16 decembrie 2015, a scos de sub orice culpă SC FCSB SA, pentru că ONRC avea obligația să respecte legea invocată de Talpan, cum o spune chiar el.
• Registru Comerțului a înregistrat SC FCSB SA în 2003, dată la care CSA „Steaua București” exista. Dacă SC FCSB SA avea nume ilegal, cum susține Talpan, CSA putea face întâmpinare la ONRC atunci în 2003, invocând același temei legal.  Abia în 2015 s-a „deșteptat” Talpan și a intentat proces pe nume, deși este jurist la CSA dinainte de a se înființa SC FCSB SA? A fost rea-credință, incompetență sau e fumigenă? Ne va spune justiția.
• Referitor la remarca lui Talpan:  „denumirea protejată prin ordin de ministru MApN nr. M171/2001” prin care a aprobat ROF-ul CSA. Nicăieri pe planetă nu se stabilește, protejează sau se certifică un nume prin ROF. Ne spune și ROF CSA la identificare: Art. 2.„Atributele de identificare ale Clubului Sportiv al Armatei „STEAUA” sunt: a) marca înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci; b) numărul de identificare B/A1/00044/2001 din Registrul sportiv şi Certificatul de identitate sportivă nr. 0000046 din Registrul special nr. 46;”. 

De exemplu, „Ministerul Apărarii Naționale” este o denumire protejată, dar stabilită (ca nume) printr-o lege votată în Parlament, nu printr-un ordin de ministru. După logica lui Talpan, ministrul putea  proteja prin ordin și marca „Steaua București”, ce nevoie mai avea de OSIM? Dacă denumirea de „Steaua București” era protejată prin  ordin de ministru din 2001, de ce nu a adus ordinul în procesul marcii și s-ar fi decis imediat anularea mărcii în baza lui? Simplu. Pentru că protejarea acelui nume prin „ordin” este o fumigenă.

În fine, vom vedea un prim rezultat miercuri, 10 februarie, dacă nu se amână, apoi la Apel și în final iar la ÎCCJ. Numai Justiția ne poate spune dacă CSA Steaua București a fost și este „comerciant din sectorul public” și dacă Oficiului Național al Registrului Comerțului a greșit sau nu în baza legii din 1990 învocată de Talpan.

Vom trăi și vom vedea!