În trecut s-a spus mereu despre roș-albaștri că au fost ajutați, că suporterii au venit odată cu victoriile. Ei bine, acesta este momentul pentru a se demonstra contrariul. Un club de liga a 4 a care să promoveze în prima și s-o câștige, iată un proiect care va demonstra încă odată ce înseamnă Steaua București.
Din primul moment când am auzit de inițiativa Armatei am fost cu tot sufletul alături de aceasta. Pentru mine, o astfel de transformare, ar fi ca un botez și totodată o exorcizare de o perioadă în care fosta echipa a Armatei Române a fost mânjită cu rahat de către infractori. Mai mult, curajul lui Lăcătuș, nebunia lui, mi-au dat speranță: Fiara trăiește. Mai mult, se bagă într-o nebuloasă din care poate ieși doar învingător sau își va rupe gâtul. Definitiv. Dar așa a fost și la Sevilla, acolo unde gazonul ardea, iar oile ciobanului Jiji nu ar fi avut posibilitatea să pască.
Noua echipă nu va primi din primul moment susținerea tuturor tocmai pentru că „Steaua lui Becali” a devenit mai degrabă a simpatizanților, a iubitorilor de victorii. Deci, într-o primă fază, cei care se grăbeau să-și huiduie favoriții atunci când jucau slab pentru a-și urla bucuria după succese, împânzind rețelele de socializare cu mesaje războinice, se vor plasa în tabăra ANTI CSA. Sunt oameni pentru care demnitatea nu este o valoare, proiectele grele, sacrificiul sunt de neînțeles. E mai ușor cu nea Jiji și odată ce spiritul Stelei a dispărut, ei au devenit șefii, întruchipând profilul robot al suporterului stelist dominant pe Internet.
Le-ar veni greu să se desprindă de câteva titluri câștigate în era Becali, de victoriile cu Sevilla, Chelsea și Ajax Amsterdam. În plus, mulți abia dacă l-au prins pe Lăcătuș jucând, de unde naiba să știe de ce a însemnat această echipă în urmă cu 40 de ani? Colac peste pupăză, cei mai mulți au tatuaj cu George Becali, pe corp sau pe neuroni.
Apoi aceștia vor fi obligați să se repoziționeze, adică vor „înțelege” că și acele succese au venit pe o traiectorie care avea la bază rămășițe ale câștigătoarei Cupei Campionilor Europeni 1986 și a Cupei Cupelor 1987. În traducere, Becali nu a inventat o echipă ci a beneficiat de prostia, lașitatea și duplicitatea unor lucrători din MApN, luând jucători și un brand care aveau alipite vreo 7 milioane de români. Pentru a încheia paranteza, anticipez că mai rău va fi atunci când vor schimba macazul cu toții și acești simpatizanți își vor urla în gura mare dragostea pentru „noua-veche” echipă, afirmând că au susținut-o din primul moment.
Ceea ce nu au înțeles niciodată simpatizanții Stelei, devenită între timp FCSB, a fost incapacitatea proprietarului acesteia de a crea o echipă pentru suporteri, o stare de spirit, o comuniune între ceea ce se întâmplă pe teren și trăirea tribunelor. George Becali s-a comportat mereu ca acel copil oligofren care-și invită prietenii acasă la petrecere dar pe care nu-i lasă să se atingă de nimic, pentru ca apoi să se mire că aceștia îl părăsesc. Vorba lui Boloni, este vorba de acel „întuneric intelectual”. Practic nu și-a asumat rolul celui care unește și inspiră ci a demolatorului de vise.
Apoi, aceiași oameni care astăzi nu înțeleg că aceasta este ultima șansă de a avea o echipă A LOR, nu conștientizează că limitele manageriale ale lui Becali nu au leac, cea esențială fiind imposibilitatea de a construi un proiect care să vizeze altceva decât urâțenia fotbalului oferit, cu mici excepții, în ultimii ani. Ultimul extras de cont demonstrează negru pe alb cum poți să câștigi bani de pe spatele brandului, aruncând la coș un mecanism fotbalistic funcțional și să te întorci în mocirla fotbalului pentru a te face de râs cu Dinamo și Chiajna, după ce Rusescu, Sânmărtean, Chiricheș, Tănase, Latovlevici, Szukala, Gardoș, Chipciu, Keseru și Stanciu au fost vânduți „la timp”.
În încheiere țin să evidențiez virulența reacțiilor celor care se simt amenințați de proiectul CSA Steaua București. Această vehemență, această încrâncenare mi-au întărit credința că acest nou proiect este unul bun. Ei bine, o echipă Steaua având de partea ei suporterii și SPIRITUL pe care l-a avut cândva, nu poate decât să dea fiori. Altfel nu se poate înțelege de ce o biată grupare fotbalistică de liga a 4, care are un manager în persoana lui Lăcătuș și nu a lui Steve Jobs, ar stârni atâta teamă, în timp ce turma de oi din Liga 1 a devenit preferata tuturor, fiind aproape implorată de unii, printre care vechi rivali și gazetari, ca să-și revină. Amin.
Catălin Asăvoaiei (Il Soldaino)
DECEMBRIE 19, 2016 · 10:01 PM
Preluare de la blogul personal asavoaeicatalin
Nota Redacției:
Catălin Asăvoaiei, cunoscut userilor fcsteaua.ro ca Il Soldatino, este membru al site-ului din 2006 și a fost unul din redactorii redutabili ai acestui site. Din păcate pentru site și el s-a retras prin 2012. Însă de fiecare dată când a scris pe blogul său despre Steaua, articolul a fost preluat și pe site-ul nostru. Exact ca în cazul lui Andrei.
Articolele lui publicate pe fcsteaua le găsiți aici: „Suflet de stelist”
Trebuie să remarc că și Cătălin asociază nou anunțata echipă a CSA cu sigla din 1974-1991, nu cu cea din 2014, fostă a FC Steaua.
Toate articolele publicate pe fcsteaua.ro, de autor sau preluări din presă, înclusiv articolele subsemnatului, reprezintă opinia autorilor și nu a site-ului.
X Ray