– „Straw man” => Au luat imaginea siglei si au urcat-o la nivel de unica identitate, ceea ce e absurd. Profitand de noul nume aparut pe noua sigla, dar si de imbecilitatea conducerii, care e zero la PR si idei independente, au dedus ca FCSB = Steaua. Asta ar insemna ca Borussia a devenit brusc BVB09, ca Osasuna e de fapt CAO, ca Barcelona e FCB sau Clubul Sportiv Central al Armatei era A. Unde e echivalenta? Ah, pai pentru asta ar trebui onestitate, ceea ce nu exista din partea taberei „libere” – daca ar fi existat, ar fi observat ca numele Steaua e in continuare folosit de catre FRF, LPF sau UEFA, ca nu s-a produs nicio modificare juridica si ca o sigla contextualizeaza o identitate, nu o defineste.
– Argumentul autoritatii e folosit la fel de arbitrar: Tudorel Stoica e un zeu pentru ca e de partea noastra, Helmuth Duckadam e un bou pentru ca e de partea cealalta. Absurditatea acestei probleme e ca nici T. Stoica si nici H. Duckadam nu se pot lauda cu nu stiu ce scoala, studii sau inteligenta peste medie – daca e vorba de jucat fotbal, stau cuminte si ii ascult/privesc religios; daca e vorba de argumente fine, legate de statutul juridic al unui club de fotbal, imi iau sursele din alta parte, nu de la fotbalisti care absolveau Academia Militara fara sa fi participat vreo zi la cursuri. Seful de la OSIM a zis din prima zi ce inseamna decizia preluarii siglei de catre CSA dar argumentul lui a fost ingropat sub tona de mizerii pareriste lansate de catre poporul VPM-ist. Ce stie ala?
– Chestiunea palmaresului e foarte interesanta pentru ca mai nimeni nu stie ce e „palmaresul”. Probabil ca cei mai multi isi inchipuie ca exista un petec de hartie in care stau scrijelite trofeele steliste… Altii cred ca palmaresul sta legat de sigla/nume/culori si ca schimbarea lor conduce si la pierderea automata a palmaresului. Daca luam cazul Steaua, vedem ca cele trei elemente sunt irelevante in identificarea proprietarului de palmares – ne-am schimbat numele de 4 ori (ASA, CSCA, CCA si Steaua), ne-am schimbat sigla de 8 ori (ba am evoluat intr-un an fara niciun fel de sigla) si am castigat CCE in echipament alb, fara ca aceste chestiuni sa conduca la pierderea palmaresului. Pai daca cele trei elemente nu pot fi folosite in cadrul argumentatiei, cum definim atunci palmaresul? Si e cat se poate de evident ca asta se face exclusiv pe seama continuitatii – Steaua 2015 se poate lauda cu trofeul CCE 1986 pentru ca putem trage o linie continua intre ea si echipa de atunci – din punctul de vedere al fotbalistilor, al prezentei in competitiile nationale si internationale si al mentalului colectiv.
Perversitatea acestor revolutionari e dubla. Si o sa o luam pe rand.
1. Vorbesc de ruperea palmaresului (ce e inainte de 2003 si ce e dupa). Daca acceptam continuitatea ca principiul generator de performanta si palmares, e cat se poate de evident ca nu poti rupe ceva ce e unitar prin insasi natura sa. Sigur, se poate face altceva: accepti ca Steaua 2003 nu mai reprezenta vechea Steaua si ca Becali a format o noua echipa in 2003. Dar asta presupune acceptarea faptului ca vechea Steaua a murit in 2003 si ca orice reinfiintare de echipa cu acelasi nume nu va reinvia niciun pic de palmaresul acelei echipe. Steaua 2015 formata de MAPN sau de vreun third-party va fi o echipa noua. Cu zero trofee, zero titluri, zero continuitate, zero palmares.
Mi se va spune „nu ai dreptate, continuitatea e asigurata de institutia MAPN”. Daca v-ar auzi vreun suporter european al unei echipe cu vechime, s-ar cruci. Manchester United a fost fondata de catre o regionala a Cailor Ferate Britanice – nu cred ca s-a gandit vreun fan MU sa apeleze la Caile Ferate pentru a scapa de Glazers. Si apropo de asta, ca tot vorbim de Manchester United, cum isi justifica aceasta echipa palmaresul? Prin nume (pe care si l-a schimbat in istorie)? Prin culori (verdele, galbenul, albastrul au fost la un moment dat culori oficiale ale echipei)? Prin sigla (diavolul nu a aparut decat la vreo 80 de ani de la infiintare)? Nu. Se defineste prin continuitate… cel mai simplu mod de a va uita este de a gasi o linie continua de jucatori, de la infiintare si pana astazi, care au jucat macar un sezon in acelasi lot. De exemplu: Constantin a jucat in aceeasi echipa cu Tataru, care a jucat in aceeasi echipa cu Nastase, care a jucat in aceeasi echipa cu Iordanescu, care a jucat in aceeasi echipa cu Lacatus, care a jucat in aceeasi echipa cu Ogararu etc. Palmaresul tine de continuitatea fotbalistica, nu de cea institutionala.
2. Accepta fara nicio problema posibilitatea unei noi echipe, infiintate de MAPN sau de un investitor agreat. O optiune periculoasa pentru ca se renunta la principiul continuitatii in favoarea supraevaluarii unui element ce s-a dovedit in trecut suficient de fluid pentru a fi modificat: sigla. Iar ironia e ca aceasta sigla, ce a devenit in mintea unora drept unica depozitara de palmares, traditie, istorie, nume, a fost „furata” de la catalani.
„În 1971, în toamnă, Steaua a întîlnit-o pe FC Barcelona, în turul 2 al Cupei Cupelor. Cu Iordănescu, Haidu, Sătmăreanu, Vigu, Ştefănescu şi Viorel Năstase printre titulari, Steaua a făcut două meciuri formidabile: a bătut 1-0 pe Camp Nou şi 2-1 pe „23 August”. Dincolo de calificare, oamenii din minister, care se ocupau de echipă, printre ei şeful clubului de fotbal, colonelul Maximilian Pandele, au mai rămas însă cu ceva. Le-a plăcut foarte tare stema Barcelonei. S-a dat imediat ordin ca Steaua să schimbe sigla şi cea nou apărută aproape că e identică după cea a grupării catalane. Aşa s-a ajuns ca, după mai puţin de un an, adică începînd din vara lui ’72, echipa să joace pe tricouri cu noua siglă.” (Gazeta Sporturilor – „7 sigle pentru istoria Stelei!”)
Intrebati-va bunicii care tineau cu aceasta echipa. Va vor spune ca pe vremea lor se numea altfel echipa, avea alta sigla, iar cromatica de pe tricouri era altfel. Dar in mintea lor nu e nicio indoiala ca formatia aia e cea de azi, deoarece principiul continuitatii s-a respectat. Ce principiu se respecta in cazul unei clone, facuta in birourile MAPN, ce nu are putinta de a participa in competitii nationale sau internationale? Aud? Ah, ca Becali e prost. Ok, stiam asta. Dar argumente care nu se lovesc de imbecilitatea patronatului?
Cei mai multi dintre noi stim ca Becali e un cretin si ca vinderea echipei ar fi un moment extraordinar pentru suporterii stelisti. Am vazut prostia angajatilor sai, aroganta de cocalari, lipsa managementului si deciziile groaznice de PR din ultima vreme. Dar a lega identitatea echipei Steaua de figura lui Becali e acelasi lucru cu legarea Stelei de agresiunile armatei impotriva taranilor din timpul colectivizarii – fotbalul e una, politica institutionala/patronala e alta. Voua nu va cade bine la stomac ca exista Becali la Steaua – fair enough. E o pata pe obrazul ei. Dar mie nu-mi cade bine sa aud ca MAPN-ul e solutia optima la aceasta problema – tot din considerente ce tin de greata. Iar prefer sa-l inghit pe Becali si sa imi mentin sustinerea fata de adevarata echipa Steaua decat sa sar in barca unei clone, administrata de o institutie ce nu si-a admis erorile istorice din ultimul veac si aprobata de un grup de baieti de slab caracter, ce pana acum doi ani isi bagau toate celea in jucatori/Lacatus/peluze pe forumul si site-ul suporterilor stelisti.
Alexandru_H
Nota Redacției
Site-ul fcsteaua.ro este declarat ca un spațiu de socializare roș albastră deschis tuturor stelistilor.
Articolele trimise de cititorii site-ului fcsteaua.ro vor fi publicate, indiferent de opiniile formulate, dacă au un limbaj decent, se incadrează în regulile elementare ale limbii române și nu promovează antistelismul.
Toate opiniile argumentate și/sau documentate sunt valabile, fară discriminare, cenzură sau delict de opinie! Opiniile vă aparțin și publicarea lor nu înseamnă că sunt însușite automat și de fcsteaua.ro, ci doar că site-ul vă oferă suportul pentru a vă exprima în mod liber și civilizat gândurile.
Vă așteptăm!
fcsteaua.ro – XRay