FCSTEAUA.RO

Ovidiu Ioanițoaia despre intenția Stelei de a merge la TAS: „demersul roș-albastru nu-i lipsit nici de logică, nici de temei”

Situație penibilă

Viitorul e campioană, dar fotbalul românesc așteaptă încă o dată ca TAS să-i rezolve propriile încurcături

La 8 ani de la înființarea clubului, Hagi a cucerit cu Viitorul primul său titlu de campion ca tehnician. Performanță cu atât mai lăudabilă cu cât echipa lui a fost cea mai tânără din Liga 1. Chiar dacă FCSB va ataca la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv din Elveția triumful constănțenilor, vom dezvolta imediat subiectul, demersul nu va scădea din meritele lui Hagi și ale băieților săi. Contestatarilor acestora le reamintesc în treacăt ce mai strâmbau ei din nas, nervoși și superiori, când scriam aici că Hagi își va dovedi într-o zi calitățile de antrenor. Priceperea, râvna, flerul, răbdarea și altele. Mă bucur sincer că n-a întârziat demonstrația.

Altfel, a realizat anevoie victoria în meciul de sâmbătă. În absența liniei de mijloc obișnuite, Nedelcu și Purece accidentați, Vână suspendat, Viitorul a construit lent și previzibil în fața unui adversar parcă dispus să moară pe teren. Indiferent ce explicație a avut implicarea clujenilor, legându-se ori nu de zvonul lansat la fix și cu cârlig că Miriuță îi va succede lui Reghecampf, atitudinea lor e de elogiat. CFR și-a apărat demn șansa și, fără să laud normalitatea, a făcut ce trebuia.

Paradoxal, tocmai Larie, a cărui semnătură pe contractul cu FCSB încă nu se uscase, a ajutat-o pe Viitorul să învingă. El a comis un penalty, transformat lejer de G. Iancu, despre care expertul Cristi Balaj a spus la Dolce Sport că a fost acordat corect de Găman. Absolut de acord în ideea că Larie a întins piciorul, fie și neintenționat, pe direcția de alergare a lui Fl. Coman. Aș mai adăuga că pe proaspăta campioană a ajutat-o și norocul la fiecare dintre ocaziile, trei imense, irosite de ardeleni, cu precădere de Omrani! Sau n-a ratat Omrani, cât a apărat Râmniceanu, alt jucător, asemenea lui Morar, Iancu, Chițu și Țucudean, reinventat de Hagi. Rezumând, un succes la limită și obținut cu emoții, dar just. Menit să răsplătească formația care a terminat ca lider și campionatul regulat, ba și cu 4 puncte avans.

Din păcate, lupta pentru titlu nu s-a încheiat. Ea va continua la Lausanne, unde TAS se va pronunța asupra reclamației FCSB, inspirată de prevederea ROAF că rezultatele directe (concret, dintre Viitorul și FCSB) decid departajarea la egalitate de puncte, fără să precizeze însă dacă e vorba numai despre scorurile din play-off sau și despre cele din sezonul regulat, capitol la care gruparea roș-albastră ar fi avantajată. LPF consideră că se deduce prima variantă, că se subînțelege, dar nu-i în regulă întrucât legea, adică ROAF, trebuie să fie clară și lămuritoare, nu ambiguă și interpretabilă.

Părerea mea, care pot fi bănuit de multe, nu și de partizanat pentru FCSB ori, și mai puțin, pentru finanțatorul ei, e că demersul roș-albastru nu-i lipsit nici de logică, nici de temei. Fără să pretind că FCSB va câștiga la Lausanne, nu exclud varianta.

Într-un moment în care, spre rușinea șefilor săi, fotbalul românesc așteaptă încă o dată ca TAS să-i rezolve propriile încurcături, situație jenantă, chiar penibilă, Răzvan Burleanu s-a grăbit să arunce pisica în curtea LPF! Ca și când doar cei de acolo ar fi vinovați, habarnistul din fruntea FRF a uitat însă că elaborarea, modificarea, urmărirea și respectarea ROAF sunt operațiuni de competența FRF, strict a ei, nicidecum a LPF!

Conform Statutului FRF, art. 35, pct. 4, Comitetul Executiv avizează regulamentele AJF/AMFB și LPF, iar Comitetul Executiv al cui e, dacă nu al Federației?! De reținut că acest for a aprobat pe 7 iunie 2016 departajarea Iașiului de Craiova după rezultatele consemnate în play-out, deci după criteriul aplicat acum de Ligă, bilă albă pentru LPF. Ca atare, în loc să se hlizească și să arate cu degetul spre alții, Burleanu ar trebui să tacă. O dată ales, el a promis că va face și va schimba. Nici n-a făcut, nici n-a schimbat, numai gura și fudulia au fost de el. Și sunt.

Ovidiu Ioanițoaia
Sursa: blogsport.gsp.ro/ioanitoaia

Exit mobile version