27-05-09

Ziua in care Upton Park si-a amintit ce frumos e fotbalul

Finalul secolului XX a prins-o pe Steaua epuizata dupa cele 6 titluri consecutive dar, din pacate, cu un oarecare regres pe plan european, mai ales dupa meciurile cu Panathinaikos sau scandalul cu PSG.

Toamna lui '99 a reprezentat un fiasco pentru Steaua pe plan intern, incepand sezonul cu un 1-5 la Ploiesti, fiind invisa de Rapid pentru prima data in Ghencea, apoi pierzand Supercupa cu un neverosimil 0-5 in fata aceleasi echipe. Cu toate astea, Steaua mergea destul de bine in Cupa UEFA, unde trecuse fara probleme de Levadia Marduu din Estonia si de Lask Linz,reprezentanta Austriei.

Clubul din Ghencea primea si atunci aceleasi acuze ca este un club norocos la fiecare tragere, ca beneficiaza de adversari slabi, insa uitandu-se de Skonto Riga, de pescarii islandezi sau de Valerenga Oslo, adversari la fel de slabi, care s-au distrat cu asa numitii “granzi”ai Romaniei. Steaua s-a calificat fara probleme in turul 2 al Cupei UEFA unde de data asta trebuia sa intalneasca un nou cal de rasa englez (dupa Aston Villa in urma cu doi ani), asa ca in calea Stelei a aparut West Ham United .
Toata lumea batea deja ultimul cui in sicriul Stelei. Presa engleza se si gandea la urmatorul adversar al lor.

Pe 21 octombrie am jucat prima mansa la Bucuresti iar in minutul 60 Steaua conducea cu 2-0. Locul 7 din Romania lovea din fiecare directie marele club britanic iar acesta, ca un luptator aflat in covalescenta, incerca sa se ridice cu ultimele forte. West Ham arunca prosopul. 2-0 pentru Steaua dar nu inainte de a cere o rejucare. Steaua accepta. Data fixata este 4 noiembrie.

Cele doua saptamani au trecut dintr-un foc iar data meciului a venit imediat . Presa engleza luase foc, insa niciunul nu indraznea sa se gandeasca la un scor mai mic de 5-0 pentru West Ham in retur. Ziarele din ziua meciului anuntau o formatie ultra ofensiva a echipei din capitala Angliei, in timp ce majoritatea specialistilor anuntau ca Steaua vine pe Upton nu cu 11 fotbalisti, ci cu 11 fundasi.

Este ora 20, toate televizoarele sunt setate pe TVR. Insa nimic. Meciul nu incepea. deja adrenalina suporterilor stelisti atingea cote inimaginabile. La doar cateva minute, primim cel mai groaznic mesaj pe care puteam sa il vedem vreodata: “Exista probleme cu transmisia. incercam sa remediem problema cat mai repede posibil”. Eram pur si simplu terminati. Eram obligati sa vedem o emisiune de a TVR-ului si sa urmarim in chenarul din josul ecranului desfasurarea scrisa a ostilitatilor din Anglia.

“Daca trecem de primul sfert avem sanse mari” imi repetam in gand, insa din 2 in 2 minute in josul ecranului eram informati ca West Ham a mai ratat o ocazie. Eram in minutul 14 , iar englezii au avut vreo 4-5 ocazii aparent mari , in timp ce Steaua nu a avut nimic.

Televiziunea romana dadea vina pe Sky Sports in timp ce englezii dadeau vina pe proasta aparatura a noastra. Eram atat de tensionat incat uitasem ca Nicolae Secoşan urla in difuzoare la radio. Timpul trecea extraordinar de greu iar imaginea nu venea. Doar acelasi apasator si enervant scris.

In minutul 35 , transmsia este refacuta. Tremuram pentru ca aveam imagine si pentru ca scorul arata un 0-0 atat de dorit de noi . Presa engleza avea dreptate, West Ham ataca cu toate resursele. Steaua era bombardata de un trio fantastic format din Sinclair , Wanchope si Di Canio , iar pe banca erau legendarul Ian Wright si Federic Kanoute.

Ritli - Reghecampf, Miu, Baciu, Duro, Bordeanu – Dănciulescu (68 Trică), Lincar(84 Lăcătuş), Roşu - Ciocoiu(87 Luţu), S. Ilie

Peste doar 5 minute, Lincar arunca o minge de 50 de metri cu o precizie de quarterback spre Cristi Ciocoiu. Atacantuli nu sta pe ganduri si prinde un voleu care ii zguduie transversala lui Shaka Hislop. Englezii au inghetat . Steaua intra la cabine cu un 0-0 insa nu inainte de a le amintii britanicilor pe cine au in fata.

Repriza a 2 a incepe in aceeasi nota. Asalt West Ham versus pachetul de inaintare stelist. Minutul 50, corner West Ham. Mingea ajunge din intamplare la Moncur care il nimereste pe Ritli. Portarul nu sta pe ganduri si arunca Steaua pe contraatac. Sunt 3 contra 3, Sabin Ilie alaturi de Rosu si Ciocoiu pleaca spre poarta englezilor dar suntem abia la cercul de la centrul terenului. Ciocoiu se demarca, insa capriciosul Sabin incarca o bolta de la 45 de metri.

“Ce prostie!” strigaram toti, insa Hislop era in afara careului iar mingea se indrepta spre poarta goala, parasita de portarul din Trinindad .

Fantastic! Mingea cade pe plasa portii lui West Ham.

Steaua juca un fotbat extraordinar in catedrala britanica .
Timpul se scurge si West Ham risca totul, isi arunca in teren si perla inca neslefuita, un pusti de 18 ani care pare cu o clasa peste cei din generatia sa. Numele sau e Joe Cole.

Pustiul face doua driblinguri si ii paseaza unui pletos care ne-a facut zile negre pe parcursul celor doua manse. Era nepotul lui Harry Redknapp dar asta nu insemna ca si-a obtinut fraudulos locul in prima echipa engleza. Inca era un jucator tanar insa acest pletos, pe nume Frank Lampard, fusese responsabil cu fiecare atac al lui West Ham.

Pletosul suteaza fantastic dar portarul readus din vacanta de la Negresti, Zoltan Ritli, respinge in lateral. Mingea pare ca se indreapta spre aut dar Trevor Sinclair o prinde la circa 30 de metri, exact pe tusa din stanga portii lui Ritli, nu sta mult pe ganduri si trimite un sut care are in spate toata suflarea engleza . Mingea izbeste transversala si sare la 12 metri. Acolo e Di Canio … este 1-0 ! Ba nu ! Duro se arunca kamikaze spre minge si o deviaza in coltul celalat de unde apare Lomas. Ritli sare dupa minge si se izbeste de englez. Portarul este la pamant , Lomas la fel. Dar unde e mingea?! Din spate se aude acel oftat dulce al englezilor. Balonul era la Zoli.

Timpul trece cu ocazii de la o poarta la alta pana cand arbitrul fluiera finalul.

West Ham - Steaua 0-0 ! Explozii de bucurie pe banca Stelei. Stupefiant, insa englezii nu parasesc arena, ci ofera un standing ovation pentru cele doua echipe. Aplauze pentru jucatorii care le-au oferit probabil unul dintre cele mai frumoase 0-0-uri din istoria arenei.

Niciodata o alte echipa romaneasca nu a fost si nici nu o sa fie aplaudata in Anglia si respectata asa cum este Steaua .
“Bravo Imi , bravo” se auzea langa banca Stelei. Emerich Jenei zambea si se imbratisa cu un batranel charismatic, imbracat cu acelasi palton lung al sau si aruncand aceeasi privire dura dar plina de iubire pentru Steaua. Peste 7 luni, pe un 21 iunie, acest om avea sa ne paraseasca.

Azi suntem la 10 ani distanta si multi ne intrebam : “Unde esti nea Ioane? Steaua are nevoie de tine!”

Steaua este intr-un colaps, in fata celei mai mari umilinte pe care acest club a putut sa o suporte in intreaga sa istorie. Cineva care habar nu are ce inseamna Steaua a reusit sa ne spele unora creierii si sa ne faca sa uitam de ce ne-am indragostit de acest club. Multi dintre voi deja nu va mai amintiti ca Steaua inseamna onoare, nu brichete, valize, bani din Champions League si Free Gigi. Episodul Upton Park e doar o mostra a fantasticului nostru club si e timpul sa avem un “wake up call”.

Nu lasati Steaua sa moara!

I.N.Money