09-01-13

Cornel Pavlovici: 2 aprilie 1943 - 8 ianuarie 2013

Fostul atacant al Stelei Cornel Pavlovici, poreclit „Pavca”, a incetat din viață marţi dimineaţă, 8 ianuarie.

"Cu câteva zile înainte de Crăciun a picat în casă şi n-a ştiut nimeni de el, fiindcă stătea singur. A doua zi s-a dus fata lui la el şi, fiindcă n-a răspuns nimeni, a fost nevoită să cheme pe cineva să spargă uşa. L-au găsit în comă şi l-au dus imediat la Spitalul 9. Suferise o comoţie cerebrală, i se strâmbase gura. De atunci a stat în spital. M-a sunat fata lui şi mi-a spus că a decedat.

Cu familia nu se vizita, avea probleme cu fosta soţie, dar acum, în spital, a fost îngrijit de fata lui, care se ducea zilnic cu mâncare şi mă suna mereu să-mi spună cum evoluează. Acum vreo două-trei zile, mi-a spus că s-a trezit, a mâncat, au vorbit un pic. I-am zis: «Bravo, e un pas înainte! Se face bine!».

Dar, uite că s-a dus fulgerător. Am vorbit cu el în urmă cu vreo două săptămâni, apoi nu ştiu ce s-a mai întâmplat, fiindcă nu mai răspundea la telefon. Avea probleme cu artrita, avea un picior negru de la genunchi în jos. Trebuia să se opereze, dar a tot amânat, a fugit de spitale, dar cine nu fuge de ele?", a declarat Ion Pârcălab, prieten cu Pavlovici, pentru Evenimentul Zilei.


Cornel Pavlovici, supranumit "Pavca", s-a nascut pe 2 aprilie 1943, la Bucuresti si si-a inceput activitatea de fotbalist la Metalul Bucuresti, in 1959. Dupa ce a trecut pe la Recolta Carei, Dinamo Baia-Mare, Jiul Petrosani sau ASMD Satu Mare, s-a transferat la Viitorul Bucuresti in vara lui 1962, unde a jucat in 12 partide si a inscris de 7 ori in Divizia B.

Evolutiile excelente din turul campionatului i-au adus mutarea la Steaua in iarna lui 1963, pentru care a evoluat in 4 partide din retur. In sezonul 1963-1964 a "explodat", reusind sa inscrie de 19 ori in 23 de partide, devenind, astfel, golgeterul campionatului, la egalitate cu Constantin Fratila, de la Dinamo.

In anul urmator a inscris de 5 ori in 11 partide, iar in sezonul 1965-1966, ultimul pentru el la Steaua, a marcat 11 goluri in 16 meciuri. Per total, a imbracat tricoul Stelei de 54 de ori si a inscris 34 de goluri. In plus, a evoluat de doua ori si a inscris doua goluri pentru ros-albastri in Cupa Cupelor, dintre care unul in victoria cu 3-0, in fata nord-irlandezilor de la Derry City, in care a fost declarat omul meciului.

Dupa aventura ros-albastra, "Pavca" a mai evoluat pentru ASA Targu-Mures, FC Arges Pitesti, Petrolul Ploiesti, Progresul Bucuresti, Metalul Targoviste, Steagul Rosu Brasov si Metalul Turnu-Severin, echipa de la care s-a retras la finalul sezonului 1972-1973.

De asemenea, a strans 7 meciuri si 7 goluri la echipa nationala de seniori a Romaniei, intre 1963 si 1964, fiind pe locul 2 in topul golgeterilor la Jocurile Olimpice din 1964, de la Tokio, unde Romania s-a clasat pe pozitia a cincea. Cornel Pavlovici a fost golgheterul României cu şase reuşite: cu Germania, Iran, Ghana (3) şi Iugoslavia.


"Eu l-am cunoscut pe Pavca mai mult ca om decat ca si fotbalist si pot spune ca am avut mereu o admiratie deosebita pentru el. Am fost mereu atras fata de acest om extraordinar, care reusea sa binedispuna pe oricine cu starea sa de spirit extraordinara. Va ramane mereu in inima mea si faptul ca a trecut in nefiinta imi aduce un mare regret in suflet. Transmit un gand bun familiei sale si sper din tot sufletul sa se odihneasca in pace" - Helmuth Duckadam


DINTR-UN INTERVIU ACORDAT Evenimentului Zilei, IN MAI 2010:


Cornel Pavlovici a ajuns la varsta de 67 de ani si traieste dintr-o pensie de 700 de lei, dar si cu spaima că ar fi putea fi aruncat in stradă de fosta sotie. „Noi n-am jucat pe bani multi, dar am jucat si pentru oameni”, repetă „Pavca” aproape obsesiv.



„Am facut mai multe decat el!”

Pavlovici are idei taioase, unele contradictorii, altele revolutionare. Aprinde scanteia in duelul dintre generatii, la fel cum a facut-o si Cristi Chivu, acum câţiva ani („Ce a facut generatia de aur? A stat cu fundul in poartă si l-au avut pe Hagi”, spunea capitanul nationalei, după un meci in Giulesti).

„Pavca” este nemultumit de supranumele primit de Hagi.

„Care «Rege», ce «Rege», oameni buni? Ce-a câştigat Hagi? E vreun campion mondial, european? Eu am facut mai multe decat el, dacă e s-o luam asa! Generatia mea are locul cinci la Olimpiada la Tokyo, in 1964, iar eu am iesit al doilea marcator al turneului, cu opt goluri. În schimb, Hagi nici nu juca la Brescia, cu Lucescu. Cunosc bine situatia, doar am stat mult langă el”, sochează Pavlovici, intretinand disputa generatiilor din fotbalul romanesc. „Fotbalisti mari au fost Voinescu, Zavoda, Constantin, Apolzan... Mă uit la Panduru asta, care a jucat la Steaua, iar acum este manager. Ce fotbalist a fost? A jucat la Benfica? Poate că a fost in lot, nu că a jucat!”.

Nu se regaseste in actuală formatie din Ghencea

Fost stelist in perioada 1962-1966, Pavlovici, golgheterul Romaniei in 1964 (19 reusite, la egalitate cu ex-dinamovistul Con stantin Frăţilă), nu recunoaste actuala echipă din Ghencea:

„Nu mai sunt stelist! Nu suport Steaua de-acum. Nici in stadion nu pot să intru. Nu am legitimatie, nimic. Iar cei de-acum habar n-au ce sacrificii am facut noi pentru clubul asta. Pe vremea mea, nici jambiere n-aveam ca să jucam. Cei de la Dinamo aveau, fiindcă erau mai instariti. Evoluam cu sortul pe care-l purtam si la antrenamente. Îl aduceam acasă si mi-l spala mama, ca să-l am curat la meci. Dar jucam cu sufletul, pentru public, ceea ce nu mai există acum. Iar in tribune erau cateva zeci de mii de oameni. Pentru locul doi ocupat in clasamentul golgheterilor la Olimpiada de la Tokyo am primit doar un stilou din aur”.

Sustine că a ratat cateva ocazii bune de a prinde un contract in strainatate, intr-o perioadă in care transferurile externe erau interzise de regimul acelor vremuri. „În 1963 am mers cu Steaua la Zagreb, pentru un meci cu Dinamo. La hotel m-am intalnit cu patronul, care mi-a propus să raman. A zis că vorbeste el cu comunistii”, regretă acesta.

„În sezonul 1963-1964 am dat 19 de goluri, intr-un campionat cu 14 echipe si am terminat la egalitate cu dinamovistul Constantin Frăţila de la Dinamo. Am luat fiecare cate o cupa apoi am mers pe terasă si am baut o bere impreuna Eram prieteni, astea erau vremurile”, povesteste Pavlovici. Aflat prin preajma Frăţilă a dat peste cartea „Cornel Pavlovici - sau fascinatia golului”, scrisă de Ilie Dobre. „Prinde-l si tu pe Ilie, că nu se stie cat mai traiesti! Dă-i toate datele, să-ţi facă si tie o carte, ca să ramană ceva după tine!”, l-a avertizat, pe un ton grav, Pavlovici pe Frăţila

Riscă să ramană fară locuinţă

Pavlovici se confruntă cu probleme mari in viata personala Şi-a schimbat yalele usii de la intrare de teamă că fosta sotie ar putea da buzna in casa in timp ce el este plecat, si i-ar arunca lucrurile, pentru a-l forta să plece din locuinţă.

„În trecut am dat o semnatură pe un act, iar sotia a profitat. S-a dus la notar, a inregistrat hartia, iar acum vrea să-mi ia apartamentul. Eu vreau ca locuinta să ajungă la fiul meu, care este acum in Italia, nu să profite ea. N-are niciun drept”, se plange Pavlovici.

Victor Piturcă juca barbut cu inginerii din Motru si cu un hoţ de ulei!

Pe Victor Piturcă (foto), Cornel Pavlovici il cunoaste ca pe propriile buzunare. Mai intai, il prezintă ca pe un salvator („doar Piti ar putea pune ordine, dacă vine la Steaua”), apoi face dezvaluiri despre fostul selectioner al Romaniei.

„Juca fotbal la Jiul Petrosani (n.r. - sezonul 1977-1978), unde antrenor era Ion Parcalab. Jiul se lupta, in Liga secunda cu Minerul Motru, unde antrenor eram eu. Petroşănenii erau pe primul loc, iar noi - pe doi. Cand nu juca barbut la Petrosani, Piturcă venea la Motru să joace cu niste ingineri. Eu aveam o vilă in oras iar cand se afla in Motru, Piti tinea la mine grosul banilor, ca să nu se ducă la joc cu sacosa plina Nu dorea să riste să-i dea vreunul cu ceva in cap si să-i fure toti banii, asa că ii lasa la mine. Ştiu si cu cine juca. Era unul care fura ulei de la o fabrică din zonă! Cand l-au prins, asta a dat totul pe «goarnă». A spus cu cine juca barbut, totul. Asa au ajuns la Piturcă”.

„Cu Nicolae Ceausescu m-am intalnit de multe ori, o dată chiar in holul unui hotel. Mă pupa ori de cate ori mă vedea. Ţinea cu Steaua.”, despre conducerea fostului Partid Comunist

„Am copilarit in cartier cu Lucescu si cu fratii lui. Unul dintre ei era mai talentat decat Mircea. Ştiu că Lucescu a fost ste list, dar antrenorul Ştefan Onisie l-a respins la un trial.”, despre echipa cu care tinea Mircea Lucescu

„În Italia, Lucescu mă intreba mereu:«Cum vezi tu fotbalul? Cum il vezi pe Dumitrache?». Îi placea să vorbească de Dumitrache. L-a iubit enorm si il considera cel mai mare atacant roman.”, despre simpatia lui „Il Luce” pentru Florea Dumitrache

„La Brescia am lucrat cu Negro, cu Pirlo, cu Baronio, cu fratii Filippini, dar cel mai bun fotbalist de-acolo era Sabau. A fost numarul unu." - despre fotbalistii care i-au trecut prin mană la Brescia