24-11-12

Eseu despre orbire

Curand am terminat de citit o carte cutremuratoare, care frapeaza inca din primele randuri si nu inceteaza s-o faca pe parcursul celor 271 pagini. Ceea ce o face o carte deosebita este ca, desi ne vorbeste in mod scatologic despre orbire, atat la propriu cat si la figurat - orbirea in fata foametei, saraciei, bolii, izolarii si mortii - ne face totusi sa ne vedem foarte bine asa cum suntem: indiferenti, aroganti, pasivi, rai, in esenta.

Ca sa rezum, precum la orice carte buna, finalul este apoteotic: cerul devine alb, simbolizand o totala neincredere. Neincredere in orice este uman.

Facand o analogie cu ceea ce se petrece acum in jurul Stelei, reusesc sa constat cu o usurinta debordanta ca paralela nu este deloc deplasata.

A reusit ciobanul sa ne dezbine cum a vrut el. "Divide et impera" a functionat in modul cel mai reprezentativ: suntem nordisti fanatici sau cumparati, suntem sudisti melancolici sau protestatari prin absenta, suntem forumisti frustrati sau combatanti, suntem cetateni irascibili sau samantari. Suntem stelisti de "n" tipuri, dar numai de unul nu: stelisti uniti.

Pe unii v-a orbit Arena, pe unii, banii, pe unii, rezultatele, pe unii, coregrafiile si fumigenele, pe unii, caterinca de peluza, dar in fond majoritatea a ramas oarba la cel mai vizibil lucru: cancerul. Cancerul a invins, prieteni: murim incet, poate generatiile viitoare vor avea sansa sa vada un club curat, un club asa cum il visam toti.

Edmund Burke spunea : "Pentru ca raul sa triumfe, este suficent ca cei buni sa nu faca nimic". Raul a triumfat, raul se urca pe Maybach dupa meciuri, raul vrea sa devina parlamentar, raul va promite finale europene, raul "o arde fariseu" si se crede Imparatul vostru.

In fond, raul v-a orbit, nu Steaua. Astea sunt scuze puerile.

8 ani de mizerii, orbilor. Batjocorirea legendelor, orbilor. Umilinta, orbilor. Toate astea le-ati uitat? Nu le mai vedeti acum, dupa 16 etape bune, cum de fapt ar fi absolut normal an de an la Steaua?

In fine, ar mai fi foarte multe de spus, dar simt ca nu mai am nici putere, nici rabdare sa reiau tot filmul descalecatului ciobanului. Pana la urma e decizia fiecaruia ce face.

Ochii dezvăluie puterea sufletului. Eu am luat cu greu si durere in inima decizia sa stau deoparte de tot ce inseamna Steaua. Nu vreau sa vad jegul, iar eu sa asist impasibil si fara forta la actiunile sale. Mai bine orb, decat asa. Dragoste orbita, nu oarba, se poate numi.

Nimeni nu reuseste sa fuga de propria inima. De aceea e mai bine sa asculti ce spune. Mie imi spune sa stau departe de Steaua. Departe pana la vremuri mai bune. Cine stie, e posibil sa nu mai vina niciodata, dar macar atat mi-a ramas : speranta.

Asa ca multumesc din suflet, Steaua, pentru tot ce mi-ai oferit, multumesc ca m-ai facut sa plang, sa sufar si sa ma bucur alaturi de tine, multumesc ca m-ai facut sa ma simt mereu superior, iti multumesc ca existi!

Dar, adio! Acum esti a lor, esti proprietate privata. Apartii orbilor, draga Steaua. Pana la vindecare, iti urez numai bine, Steaua mea magica! La revedere!

alexny2ko