20-10-11

Cronica pentru masochisti

A scrie o cronica dupa ce echipa ta(?) a pierdut cu scorul de 5-0 in fata unui adversar din lumea a treia a fotbalului european, iata o provocare imensa. Amuzant si totodata strigator la cer este faptul ca acest deznodamant a fost anticipat pe acest site in zeci, sute de articole.

Steaua nu mai sperie pe nimeni in campionatul Romaniei, nu mai castiga titlul impotriva unor echipe care se sufoca in cupele europene, nu mai prinde nici macar podiumul in prima liga si Steaua a pierdut cele mai multe derby-uri bucurestene in ultimii opt ani. Pe scurt, Steaua nu mai este nici macar echipa anilor 90 daramite superputerea promisa de creditorul acesteia.

Si mai crancen este faptul ca indiferent de scor si de umilinta, mascariciul national isi face numarul, sleahta pupicuristilor il asteapta pentru a-l invita in direct, pentru a-l aplauda pe Maybach sau pentru a-si incasa cecuri. Dupa N antrenori concediati, dupa ce jucatorii au fost schimbati ca sosetele, dupa nenumaratele scandaluri, echipa si-a pierdut identitatea, stadionul, publicul si a uitat sa joace fotbal.

De ceea ce m-am temut cel mai mult nu am scapat: aceasta echipa a uitat sa joace fotbal, a pierdut mentalitatea care o conducea spre victorie inca de la iesirea de la vestiare dar si placerea pentru acest joc.

In aceste momente nici nu mai am puterea sa ma gandesc la Becali. Nu mai am nici macar putere sa il urasc, asa cum am fost acuzat. Ma gandesc doar la sutele, miile de cretini care l-au creditat si l-au tinut in brate, ajutandu-l pe acest machedon sa ne aduca aici. La acei stelisti fara de creier si fara demnitate. La acei lasi care au ales sa se ascunda in spatele unei pretinse iubiri uitand sa lupte impotriva celui care le distrugea iubirea. La acei pretinsi "hai sa incurajam echipa" si "cu Steaua pana la moarte" care inceteaza sa mai incurajeze favoritii (?) din minutul 60 cand adversarul conduce si care isi fluiera jucatorii uitand ca omogenitatea unei echipe se construieste in timp, cu rabdare si echilibru. Iar Steaua este departe de o echipa omogena, pentru ca nu isi permite acest lux. Ea este demontata, remontata, vanduta, tinuta la piept si aruncata la pubela.

Ei bine oamenilor, asta ati incurajat, aceasta este creatia VOASTRA, imaginea fotbalului pe care il reprezentati, pentru asta ati muncit, ati investit prin lasitatea voastra, prin lipsa de educatie, prin toleranta fata de ridicol si rusine.

Steaua pentru care am luptat mereu, echipa pe care mi-o amintesc cu greu printre miile de imagini si sunete cu behaitorul national si cu imbecili manati de istoricul "uraaaa, uraaaa", este a unei echipe pentru care un 0-5 reprezenta un esec usturator si un accident absolut conjunctural. In prezent, o astfel de umilinta vine ca o confirmare pentru un haos generalizat, pentru prostie si servitute, iar pentru multe dintre aceste aspecte exista o multime de creditori din tribunele stadionului si din generatia sevillana.

Acum este timpul sa ma opresc. Sa-i las Cezarului ce-i al lui. E vreme ca mascariciul sa-si faca numarul, sa-si tina discursul in fata oglinzii numita "prostimea Romaniei" pe trei posturi de televiziune. Normal pentru aceasta stare de fapt, concluziile tampite ale comentatorilor meciului din aceasta seara au venit firesc pe final de meci:

"Iata ce lectie primeste Steaua, iata ce lectie primeste Ilie Stan"

"De asteptat si reactia patronului dupa aceasta umilinta” .

Doamne ajuta!

Maccabi Haifa - Steaua Bucuresti 5 -0 (3 - 0)

Maccabi Haifa:
Saranov - Meshumar, Buljat, Dgani, Twatha - Yahaya, T. Cohen - Golasa, Katan, Vered - Amasha
Antrenor: Elisha Levi

Steaua:
Stanca - Martinovic, Iliev, Geraldo, Latovlevici - Bicfalvi, Bourceanu (c) - M. Costea, Tatu, Fl. Costea - Nikolic
Antrenor: Ilie Stan