07-08-11

Dupa 15 ani: Bruges : Steaua 2-2

Acum 15 ani, pe 7 august 1996, Steaua juca mansa tur a dublei pentru accederea in grupele Champions League, contra campioanei Belgiei, FC Bruges.

După dublele cu Servette Geneva (1994-1995) si Casino Salzburg (1995-1996), prin care Steaua devenea prima echipa romanească calificată in grupele Champions League –competitie rebrand-uită si reformată incepand cu sezonul 1992-1993, sistemul eliminator fiind inlocuit de cel care propunea grupe, prin calificarea directă (urmare a coeficientului de tară), sau după depăşirea tururilor preliminarii –, tragerea la sorti pentru meciul care genera accederea, pentru a treia oară consecutiv, in competitia supremă inter-cluburi, o propunea pe Bruges.

În sezonul 1996-1997, cea de-a 42-a editie de CCE a propus un sistem in care 8 echipe au fost participante directe in grupe (4 grupe a cate 4 echipe), iar celelalte 8 au acces in urma unui tur preliminar.

În urma câştigarii titlului de campioană cu numarul 18, tragerea la sorti i-a scos-o in faţă Stelei pe Club Bruges K.V. Înfiintată in 1890!, cu prima aparitie in Liga Belgiană in 1895, Bruges avea, la acel moment, 10 titluri nationale (1919-20, 1972-73, 1975-76, 1976-77, 1977-78, 1979-80, 1987-88, 1989-90, 1991-92, 1995-96) si 7 Cupe ale Belgiei (1967-68, 1969-70, 1976-77, 1985-86, 1990-91, 1994-95, 1995-96).

Rezultatele europene maxime – finalistă a Cupei UEFA (în 1976) si finalistă a CCE, in 1978 – construiau o personalitate corentă (chiar dacă net inferioară reperului national Anderlecht), cu un maxim pe a doua jumatate a anilor `70 si o revenire pe inceputul anilor `90, momentul 1996 fiind unul chiar de semi-gratie, pentru flamanzi. În sezonul precedent, belgienii cuceriseră eventul, luand campionatul la 10 puncte in fata unei echipe a lui Anderlecht care ii avea in componenţă pe de Wilde, Babayaro, de Boeck, Doll, Oparaku, Danny Boffin, Musonda, Oliseh, Wallem, Johnny Bosman, Preko, de Bilde, condusi de vedeta suedeză Par Zetterberg, si aveau, in mod evident, statutul de favoriti, chiar dacă numele Stelei era urias prima echipă a Estului fiind marca prin care era recunoscută campioana noastra

La nivelul lotului de jucatori, faţă de sezonul incheiat, au fost ceva mutatii. În locul lui Costel Galca transferat la Real Mallorca, in urma achitarii clauzei de reziliere in valoare de 1 milion de dolari, postul de half central a fost a coperit de 2 dintre cei trei jucatori de experienţă ramasi pe această pozitie: Militaru, Nagy si Bucur Bogdan. Marile achizitii au fost tinerii Dennis Şerban si Augustin Calin, ambii mijlocasi laterali, ofensivi, cu un aport de tehnicitate foarte reconfortant. În locul lui Toni Dobos plecat la AEK Atena, fostul rapidist Adi Matei a fost adus să acopere postul de fundaş central. Reprofilarea lui Filipescu ca fundaş dreapta a insemnat trecerea lui Tibi Csik langă Prodan, deasemenea tinerii Baciu si Miu fiind folositi ca aparatori centrali, Matei neaparand in ChL, multimea de jucatori rulati pe un post de siguranţă (celor enuntaţţi adagandu-li-se si Leo Nemtanu, Tudorel Zamfirescu sau Roland Nagy) tradand (şi explicand, in acelasi timp) cifrele defensive. Încă o pierdere importanta pe langă despartirea de Joe Panait, a constituit-o plecarea lui Jean Vladoiu la Koln. Sabin Ilie a fost integrat, usor-usor, langă Lacatus in avanposturi, alt nou-sosit, Cristi Ciocoiu, alternand meciurile excelente cu cele penibile.

Un campionat, 1996-1997, inceput devreme, pe 31 iulie avand loc prima etapă in care Steaua a trecut, in Ghencea, cu 2-1, de Otelul Galati, a oferit posibilitatea unui minim rodaj, in conditii de competitie, pentru o echipă intinerită masiv prin Şerban, Miu, Baciu, Calin, Ciocoiu, Sabin Ilie sau Nemtanu.

În formula Gherasim – Filipescu, Csik, Prodan, Nagy – Militaru, Bucur, Adi Ilie – Lacatus Ciocoiu, Rosu, prima si ultima repetitie oficială a Stelei n-a fost una deosebit de reusita Stelistii n-au convins că sunt pusi pe picioare si gata de luptă cu belgienii, plecarile din această vară punandu-şi amprenta indeosebi asupra relatiilor de joc. Antrenorul Ţiti Dumitriu aprecia: Evolutia de ansamblu a echipei mă nemultumeste, dar mă bucur că am câştigat. Ţinand cont că am pierdut in această vară multi jucatori si că n-am putut conta pe serviciile lui Sabin Ilie – suspendat, Calin si Narcis Raducan – accidentati, evolutia echipei a suferit din acest punct de vedere.
Golurile lui Lacatuş – min. 17 si Ciocoiu – min. 39 (Viorel Tanase, in min. 44 pentru oaspeti) i-au dat Stelei startul de care avea nevoie, pentru pregatirea linistită a meciului de peste 7 zile.

În acest interval, marea noutate o reprezintă transferul lui Dennis Şerban, jucatorul Farului Constanta fiind o lovitură de ultim moment, după negocieri care se tot prelungeau de 3 luni.

În formula Gherasim – Csik, Prodan, Bucur, Filipescu – D. Şerban, Militaru, Ad. Ilie (79 Raducan), Calin – Lacatuş (71 S. Ilie), Ciocoiu (58 R. Nagy), Steaua a facut unul din meciurile de referinţă ale anilor 90.

Belgienii, cu Verlinden – Staelens – Deflandre, Van der Elst, Renier, Claessens – Vermant, Spehar, Nielsen – Verheyen, Mario Stanic.

Dezinvolti, siguri pe ei, agresivi la recuperare si cu un joc de posesie scurta accelerată in progresii surprinzatoare, Steaua a mentinut meciul in control, dominatia teritorială a belgienilor (confirmată de raportul suturilor pe portă 7-3) fiind anulată de interventiile lui Gherasim si de clasa continentală a lui Marius Lacatuş (care a jucat cu infiltratii), acelasi arc diabolic, la finele caruia Steaua Stelei, Adrian Ilie, ducea un 2-2 in deplasare, scor prin care Steaua era calificata

Junii Dennis Şerban (într-o surprinzatoare aparitie ca titular, la doar 4 zile după primul contact cu lotul militar, intr-o si mai surprinzatoare partitura care, deseori, il forta in zona fundasului dreapta) si Augustin Calin (pe mecanicile si traseele consacrate de Ilie Dumitrescu), au confirmat, in linii mari, asteptarile, declaratia antrenorului Dumitriu Dumitriu fiind un reper pentru caz: La Steaua, dacă aducem jucatori de cota lui Şerban, e obligatoriu ca ei să fie titulari si e obligatoriu ca ei să confirme. Altfel, nu ii mai aducem. ...

Peste toate, ramane meciul vedetei de necontestat a fotbalului intern, Adrian „Cobra” Ilie, in rolul bine preluat de jucator de exceptie al Stelei, urmand sarcinilor (şi importantei) lui Constantin, Iordanescu, Marcel Raducanu, Hagi ori Panduru.

Semnificatia meciului este una generoasa dar, din pacate, nu ne mai foloseste la nimic.

Un mare merit al clubului Steaua este reprezentat de suita de meciuri nouazeciste, precum cel cu Bruges, prin care, in mai toate momentele importante – in fata unor adversari superiori financiar si, chiar ca pozitie valorică –, chiar dacă nu la nivelul optzecist, Steaua si-a confirmat o mostenire subzistenta care poate fi numită SPIRIT, mostenire care – recunoscută ca vitală –, a creat rezultatele, care rezultate, la randul lor, au confirmat si dus mai departe mostenirea, adică SPIRITUL.

Iar spiritul a facut-o ceea ce este. Dar, cum spuneam, asta nu mai foloseste si nu mai inseamnă nimic. Pentru că asa vor stelistii.



Filip Pindean


Iată toate rezultate din 7 august 1996, contand pentru prima manşă a turului preliminar pentru accederea in grupele UEFA Champions League:
Maccabi Tel Aviv – Fenerbahce 0-1 (Kemalettin 42`)
Glasgow Rangers – Alania Vladikavkaz 3-1 (McInnes 51`, Ally McCoist 60`, Petric 77`/Yanovskyi 29`)
Panathinaikos Atena – Rosenborg 1-0 (Warzycha 19`)
IFK Goteborg – Ferencsvaros 3-0 (Blomqvist 37`, Petterson 49`, 56`)
Widzew Lodz – Bronby 2-1 (Dembinski 63`, Majak 73`/Bjur 75`)
Grasshopper Zurich – Slavia Praga 5-0 (Turkylmaz 11`, 46`, Esposito 43`, Viorel Moldovan 57`, Koller 90`)
Club Bruges – Steaua BUCUREŞTI 2-2 (Nielsen 26`, Spehar 54`/Adi Ilie 45`, 62`)
Rapid Viena – Dinamo Kiev 2-0 (Stumpf 7`, Guggi 89`)