17-07-11

Avem si Cupe, avem si Supercupe...

Trecuseră 84 de ani de la prima ediţie a campionatului naţional de foot-ball, şi 60 de ani de la prima ediţie a Cupei României.

Dacă decizia comunicată de oficialii fotbalului românesc în anul de graţie 1994 ar fi fost luată în anul 1934 (primul care întrunea condiţiile), atunci Ripensia Timişoara, câştigătoarea Cupei în faţa Universităţii Cluj (3-2; marcatori Schwartz, Ştefan Dobay, Ciolacu, respectiv Silviu Ploeşteanu şi Surlaşiu), ar fi întâlnit-o pe Venus Bucureşti (câştigătoarea finalei Campionatului Naţional, după o dublă extrem de spectaculoasă cu Ripensia – scor general 7-6).

Fără a avea motivele oficiale ale instituirii unei noi competiţii – în momentul în care fenomenul fotbalistic îşi încetăţenise reperele, prin tradiţie – presupun că ele nu se deosebesc deloc de cele pe care le exprimă la fel de tradiţionala Federaţie Română de Handbal, care, după 75 de ani la înfiinţare, a consacrat o ediţie de Supercupă a României:

Sunt meciuri demonstrative, după cum se ştie, adică echipa câştigătoare nu beneficiază de loc în Cupe Europene.

Dar înseamnă enorm pentru imaginea handbalului românesc şi contează şi pentru public să-şi revadă echipele favorite.



XXX
XXX XXX
XXX



Aşadar, în Supercupa României, câştigătoarea Campionatului şi câştigătoarea Cupei României se întâlnesc într-un meci-finală, această partidă (consacrată în august) închizând vechiul campionat şi deschizându-l pe noul. Mai nou, în anii în care se realizează eventul, echipa clasată pe locul doi, în campionat, va disputa Supercupa, într-o schimonosire evidentă a sensului iniţial.

XXX
XXX XXX
XXX



În locul team-urilor interbelice Ripensia şi Venus, onoarea debutului a revenit clubului Steaua (în calitate de câştigătoare a campionatului) şi clubului Gloria Bistriţa (câştigătoare a Cupei României în faţa Universităţii Craiova).

Pe data de 20 august 1994, într-o atmosferă incendiară creată de cei 5000 de spectatori frenetici, din care s-a evidenţiat grupul hardcore al celor 4500 de pensionari, când toţi erau în vacanţă şi concediu, s-a disputat prima ediţie a Supercupei României.

Stadionul Naţional a găzduit partida începută la ora 18:00 (vă daţi seama ce era acolo, în miezul lui august, la 6 după-amiaza), fluierul lui Ion Crăciunescu (la una din ultimele partide), animând atmosfera.

Steaua: Stângaciu – Panait (68 Roşu), Prodan, Doboş, Pârvu – Militaru, Gâlcă, Ilie Stan, Panduru – Lăcătuş, Adrian Ilie (83 Marian Popa). Antr.: Dumitru Dumitriu

Gloria Bistriţa: Costel Câmpeanu – Zegrean, Săsărman, Mironaş, Sevastiţa – Cristea, Tararache, Răduţă, Stancu – Ilie Lazăr, Dănuţ Matei. Antr.: Constantin Cârstea











Tovarăşul Andrei Vochin ne prezintă solemn concluzia logică: Una peste alta Supercupa a fost reuşită. Ca orice debut, ea a avut, însă, şi multe scăpări. Inerente, am spune. La anul, nu ne îndoim, totul va fi mult mai bine.

În fapt, un meci slab, în care Bistriţa s-a aşezat pe 2 linii, iar Steaua n-a forţat, gândindu-se mai mult la preliminariile Ch.League.

După 90 de minute sterile, în care atacurile campioanei n-au fost materializate, intrat în finalul meciului, vârful originar constănţean MARIAN POPA a înscris primul gol de AUR din istoria clubului, în prelungiri, cu un şut din apropiere, după o fază lucrată de tandemul Lăcătuş-Militaru (min. 109).

În fapt, Marian Popa a înscris nu doar primul gol de aur din istoria Stelei, dar şi primul gol în Supercupă din istoria Stelei şi, mai ales, primul gol ever din competiţia Supercupa României.






20 august 1994: Steaua – Gloria Bistriţa: 1-0 (Marian Popa, min. 109)


XXX
XXX XXX
XXX


La 5 august 1995, Steaua Bucureşti, campioana naţională, o întâlnea pe surprinzătoarea câştigatore a Cupei României, formaţia Petrolul Ploieşti, care triumfase aproape eroic, împotriva Rapidului care-i deschisese un magazin Samsung arbitrului Ion Crăciunescu.

Meciul s-a disputata pe stadionul Regie, tot de la imposibila ora 18:00, aproximativ 10.000 de spectatori venind ca la spectacol. Arbitru: Adrian Porumboiu.

Steaua: Stelea – Csik, Prodan, Doboş, Panait – Filipescu, Bucur, Militaru (69 Sabin Ilie), Dună (59 Roşu) – Lăcătuş, Vlădoiu. Antr.: Dumitru Dumitriu

Petrolul Ploieşti: Preda – Daniel Chiriţă, Bălăceanu, Răchită, Leahu – Pârlog, Octavian Grigore, Abăluţă, Zmoleanu – Adrian Toader, Zafiris. Antr.: Ion Marin






Raportul şuturilor spre poartă – 13-13 – şi pe poartă – 5-5 –, precum şi cel al cornerelor – 6-5 pentru Petrolul –, arată un echilibrul surprinzător al meciului, oarecum în contradicţie cu prezentarea desfăşurată a ostilităţilor.

Pe acelaşi fond mai molatec al Stelei – dar totuşi superior, prin însăşi clasa jucătorilor –, intervenţiile salutare ale lui Bogdan Stelea, aflat într-o zi de mare inspiraţie, au păstrat avantajul luat în minutul 24 prin golul superb al lui Damian Militaru, şut violent, dintr-o liberă liberă indirectă.

Ca si până atunci, restul reprizei a stata sub controlul Stelei, prahovenii răspunzând prin contraatacuri anemice.

Meciul a fost închis în minutul 56 de Vlădoiu, cu o finalizare specifică, pe sub Preda, în urma unei combinaţii rapide cu Lăcătuş. Până la final, ploieştenii au echilibrat statistic meciul, steliştii gândindu-se deja la Salzburg.





Supercupa şi-a trăit şi cea de-a doua ediţie. Chiar dacă jocul n-a prea sărit în ochi, festivitatea de înmânare a trofeului a fost tratată generos, cu prim-ministrul Nicolae Văcăroiu în rol de maestru de ceremonii. Ne gîndeam, totuşi, că în Germania, protagonistele Supercupei, înainte de a se bate pentru superbul „castron”, primesc, fiecare, cite un million de mărci...


5 august 1995: Steaua – Petrolul Ploieşti: 2-0 (Militaru, min. 24 şi Vlădoiu, min. 56)


XXX
XXX XXX
XXX


În sezonul 1995-1996, Steaua a realizat eventul. Cupa a fost câştigată într-o finală contra lui Gloria Bistriţa, cu 3-1 (0-1).


XXX
XXX XXX
XXX


În sezon 1996-1997, Steaua a realizat eventul. Cupa a fost câştigată într-o finală contra lui FC Naţional, cu 4-2 (3-1)


XXX
XXX XXX
XXX


La 9 septembrie 1998, Steaua, Campioana României, o întâlnea pe Rapid, câştigătoarea Cupei (într-o finală cu Universitatea Craiova).

Pe stadionul Naţional, 35.000 de spectatori erau prezenţi la meci, diferenţa de o lună, între august şi septembrie, adică între a fi şi a nu fi în concedii (precum şi numele adversarelor), explicând audienţa.

Cu 10 zile înainte, Steaua lui Viorel Păunescu fusese umilită cu 3-0 în Giuleşti de Rapidul lui Mircea Lucescu.








Steaua: Tene – Reghecampf, Matei, Răchită, Miu – Linkar, Baciu, Dennis Şerban – Ilie Dumitrescu, Roşu – Lăcătuş. Antr.: Mihai Stoichiţă

Rapid: Lobonţ – Bolohan, Rednic, Stanciu, Dulca, Nanu – Măldărăşanu, Mutică, Bundea – Şumudică, Pancu. Antr.: Mircea Lucescu

Ca să vorbim în repertoriu jiuleşteam, după cum o face şi cronicarul, meciul a fost ca o nuntă fără lăutari…

De la Rapid au lipsit cei care le făceau tot jocul, marii Dănuţ Lupu şi Ovidiu Sabău, fapt ce a atârnat decisiv. Ambele echipe fiind implicate în competiţiile europene, rezultatul final este explicat prin dorinţa de revanşă a Stelei, după umilinţa din Giuleşti, şi prin şansă.

Scorul a fost deschis de Dennis Şerban în minutul 17, în urma unei faze confuze, în care mingea trimisă din lovitură liberă de Ilie Dumitrescu, a fost trimisă în bară de Lăcătuş, revenind la Dennis, care a introdus-o în poartă.

În minutul 26, Laurenţiu Roşu a înscris, cu o lovitură de cap, fructificând centrarea lui Reghecampf.

În minutul 69, acelaşi Roşu finalizează o fază de mare spectacol, specifică Stelei optzeciste. Acţiunea porneşte de la Roşu, care pasează pe jos la Lăcătuş, Marius trimite o pasă la întâlnire pentru Linkar, iar acesta pasează în faţa porţii, pentru Roşu, acesta din urmă ducând scorul la 3-0.

În minutul 87, Ilie Dumitrescu primeşte o minge în adâncime, îl face pe Nae Stanciu şi aruncă un lob peste Lobonţ. 4-0!

Mircea Lucescu: Pentru Rapid, acest trofeu a contat mai puţin, pentru că ne concetrăm pe campionat şi Cupa Cupelor.


9 septembrie 1998: Steaua – Rapid: 4-0 (Dennis Şerban, min. 17; Roşu, min. 26 şi 69; Ilie Dumitrescu min. 87)


XXX
XXX XXX
XXX


Pe 7 octombrie 1999 s-a disputat Supercupa României în care Steaua se găsea în postura de câştigătoare a Cupei României (după o finală cu Rapid), câştigătoarea Campionatului Naţional fiind chiar Rapid. Audienţa revenea la norma, în mod de neînţeles, doar 6000 de spectatori fiind prezenţi în tribunele stadionului Naţional.

Două aspecte importante, din start:
1) Oficialii din Ghencea au considerat Supercupa României un trofeu mai puţin important.
2) Acei oficiali nu au fost Viorel Păunescu, ci chiar antrenorul principal Emerich Jenei, care a abandonat echipa înainte de meci, mergând câteva zile acasă, la Oradea, pentru că m-a inundat cineva.

Pe acest fond de dezinteres dezlănţuit de sus (plus introducerea în primul 11 a vreo 4-4 artişti ai poporului), vă daţi seama ce-au făcut jucătorii, scăpaţi de sub supravegherea antrenorului principal.

La asta adăugaţi dorinţa de revanşă a Rapidului, pentru Supercupa de anul trecut, precum şi ambiţia de a arăta că pierderea finalei Cupei a fost nemeritată, dar, mai ales, dorinţa de a demonstra fără echivoc că, în contextual glasurilor contestatoare, câştigarea campionatului a fost meritată.

Adică, şi mai précis, ambiţia de a demonstra că sunt o echipă mai bună decât Steaua.

Ceea ce şi erau, ceea ce-au şi reuşit.

Steaua: Hotoboc – Ogăraru, Alexandru Zotincă, Marius Baciu, Bordeanu – Luţu, Linkar, Dănciulescu, Marius Iordache (62 Reghecampf) – Ciocoiu, Luca. Antr.: Emerich Jenei

Rapid: Marius Bratu – Bolohan, Chiriţă, Nae Stanciu, Mutică, Ionuţ Voicu – Măldărăşanu, Lupu, Narcis Răducan (60 Scumacher) – Ovidiu Maier (54 Sorin Oncică), Sergiu Radu (72 Târţău). Antr.: Mircea Lucescu









7 octombrie 1999: Rapid – Steaua 5-0 (Sergiu Radu, min. 3, 69, 72 şi Măldărăşanu, min. 25, 72)



XXX
XXX XXX
XXX



În sezonul 1999-2000, Dinamo a realizat eventul.


XXX
XXX XXX
XXX


Câştigătoarele Campionatului (Steaua) şi Cupei (Dinamo) sezonului 200-2001 şi-au disputat Supercupa în cea de-a doua parte a sezonului în curs, pe 2 martie 2002, deschizând, nu sezonul, ci returul.

Steaua: Lung – Daniel Bălan, Baciu, Bogdan Nicolae (73 Andrei Stângă), Rădoi – Liţă, Linkar (70 Paraschiv), Trică, Pompiliu – Neaga (92 Alex Piţurcă), Claudiu Răducanu. Antr.: Victor Piţurcă

Dinamo: Lobonţ – Kiriţă, Onuţ, Vătavu, Bolohan – Costel Ilie (87 Tameş), Ovidiu Stângă, Florin Pârvu (38 Vlad Munteanu), Tâlvan – Sabin Ilie (46 Claudiu Drăgan), Claudiu Niculescu Antr.: Ion Marin

Facsimilele prezină atât desfăşurarea meciului, cât şi aspecte picante din jurul întâlnirii (echilibrate, până la final, cu un plus pentru Steaua).

Rămâne meciul lui Eugen Trică.




<












2 martie 2002: Steaua – Dinamo: 2-1 (Eugen Trică, min. 30 şi 86; Claudiu Niculescu)



XXX
XXX XXX
XXX


În sezonul 2001-2002, Rapid a câştigat Cupa, iar Dinamo a câştigat Campionatul.

10 august 2002: Rapid – Dinamo: 2-1 (Florin Bratu, min. 18; Perjă, min. 87; respectiv Vlad Munteanu, min. 40)


XXX
XXX XXX
XXX


În sezonul 2002-2003, Rapid a câştigat Campionatul, iar Dinamo a câştigat Cupa României.

2 august 2003: Rapid – Dinamo: 1-0 (Robert Niţă, min. 93 – gol de aur)


XXX
XXX XXX
XXX


În sezonul de 2003-2004, Dinamo a realizat eventul.



XXX
XXX XXX
XXX



La 31 iulie 2005, Steaua lui Protasov făcea un meci-sinteză, etalon exact pentru marca lui Oleg la Steaua. O primă repriză foarte bună,, cu momente excelente, care a adus aminte de Steaua – chiar optzecistă –, n-a fost încununată cu o victorie în faţa lui Dinamo, din minutul 60 Steaua căzând în cap (într-un avertisment ignorat a ce va urma).

Sarabanda de ocazii, faze de poartă, stil şi manieră, totul pe fondul unui joc SUPERB, a creat nu atât o frustrare (căci, prin joc, toţi eram siguri că vor veni rezultate) cât o părere uşoară de rău, a ratării unui trofeu în faţa lui Dinamo. Ne gândeam, însă, la ce urma.

Pe stadionul Cotroceni, 12.000 de spectatori au fost la meci, de la ora 21:00.

Steaua: Hamutovski – Ogăraru, Eugen Baciu, Ghionea, Neşu – Nicoliţă, Lovin, Paraschiv, Boştină – Dică, Victoraş Iacob. Antr.: Oleg Protasov

Dinamo: Gaev – Daouda, Tamaş, moţi, Pulhac – Petre, Grigorie, mărgăritescu, Vlad Munteanu – Bratu, Niculescu. Antr.: Ioan Andone.

31 iulie 2005: Dinamo – Steaua: 3-2 (Bratu, min. 38; Bălţoi, min. 69; Niculescu, min. 84; respectiv Dică, min. 15 şi Iacob, min. 44)



XXX
XXX XXX
XXX


Pe 22 iulie 2006, câştigătoarea campionatului, Steaua, o întâlnea pe câştigătoatea Cupei, Rapid. Pe stadionul Naţional, 12.000 de spectatori au fost prezenţi la uvertura sezonului.

Steaua a jucat unele rezerve, iar Rapidul cu prima echipa, chiar şi în aceste condiţii, echipa lui Olăroiu impunându-se cu 1-0, prin marcat de Opriţa, în minutul 90.

Steaua: Carlos – Bălan, Baciu, Ghionea, Neşu – Opriţa, Lovin, Coman (33 Paraschiv), Ochiroşii (63 Ochiroşii) – Badea (92 Iacob), Cristocea. Antr.: Cosmin Olăroiu

Rapid: Mincă – Bădoi, Constantin, Perjă, Săpunaru, Karamian (78 Stancu) – Grigore (64 Negru), Dică, Buga, Griffits (89 Zicu) – Burdujan. Antr.: Răzvan Lucescu


22 iulie 2006: Steaua – Rapid: 1-0 (Daniel Opriţa, min. 90); Într-o numărătoare care ridică uriaşe aspecte morale (şi nu numai), acesta a fost trofeul cu numărul 50 din istoria Stelei


XXX
XXX XXX
XXX

25 iulie 2007: Rapid – Dinamo: 0-0; 1-1; 7-6 (la penalty-uri); Burdujan, min. 109 şi Dănciulescu, min. 117.

XXX
XXX XXX
XXX



În sezonul 2007-2008, CFR Cluj a realizat eventul.


XXX
XXX XXX
XXX


26 iulie 2009: CFR Cluj – Unirea Urziceni: 1-1; 3-2 la penalty-uri (Cadu, min. 41 şi Frunză, min. 50);


XXX
XXX XXX
XXX


18 iulie 2010: CFR Cluj – Unirea Urziceni: 2-2; 2-0 (Kivuvu, min. 12 şi Deac, min. 105, respectiv Kivuvu (ag) min. 52 şi Laurenţiu Marinescu, min. 97) CFR a realizat eventul şi a jucat cu echipa clasată pe locul 2 în campionat.


XXX
XXX XXX
XXX


S-au disputat, din 1994 şi până azi, 13 ediţii ale Supercupei.

În 1996, 1997, 2000, 2004, 2008, Steaua, Dinamo şi CFR Cluj au realizat eventul, aşa-numita finală nemaidisputându-se.

Deţinătoarea recordului de trofee este Steaua Bucureşti, cu 5 Supercupe câştigate din 7 finale disputate, urmată de Rapid, cu 4 trofee din 6 finale, CFR Cluj, 2 trofee din 2 finale şi Dinamo, cu 1 trofeu din 4 finale.

XXX
XXX XXX
XXX



Ştire:

La 17 iulie 2011, echipa CAMPIOANĂ – Oţelul GALAŢI –, o întâlneşte pe câştigătoarea Cupei României (Steaua), în meciul de debut al sezonului.

Asta – şi atât – ar fi trebuit să fie de ajuns pentru ca steliştii să intre în pământ şi să nu mai iasă de-acolo.


Filip Pindean