07-02-11

Marlău

Ce „Ministrul Apărării”sau „Minune Blondă”, băiatul din Dobroieştii de Ilfov, născut la 14.10.1951, a preferat să fie...Marlău. Nu „Mal rău”, cum ai fi tentat să crezi la o primă recepţie, nici „Malraux”, ci nume de brand Marlău, probabil după o „prelucrare” haioasă din filmele cu Marlon Brando. În ciuda plăcii obişnuite că Steaua doar a cules, prin recrutare, „geniile judeţene”, şi stoperul Ştefan Sameş e un produs 100% stelist(să-i mai menţionăm pe Gogu Tonca, Iordănescu, Costică Ştefănescu, Gigi Tătaru, Marcel Răducanu, Mulţescu, Ispir, Dumitru Manea, Olăroiu, Aelenei, Ion Ion, Paul Cazan, Eftimescu, Tulpan, Şumulanschi, Dina, Greaca, Agiu, Munteanu II, Tudorel Cristea, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu, Eugen Nae, Robert Niţă, Aliuţă, Ogăraru, Paraschiv, Strătilă).

Iată ce constituia un avantaj pe atunci, în viziunea tânărului fundaş: „Unde stăteam noi, la «23 August», aveam nişte condiţii extraordinare. Ni se dădeau bilete de tramvai şi troleibuz ca să ne ducem la antrenamente. Ne aşteptau cu lapte şi ne dădeau şi ceva să mâncăm. Pe o parte dintre noi, acele lucruri ne motivau foarte mult”. Un fel de „laptele şi cornul” avant la lettre!

Cum nu prinsese primul 11 stelist, a fost transferat pentru doi ani la Craiova, debutând în A la 28.11.1971, în partida Petrolul-Universitatea 1-1. În anul 1973, s-a efectuat, probabil, cel mai răsunător schimb de jucători, în epocă: revenea Sameş în Ghencea, pleca în Bănie Costică Ştefănescu. Nu după multă vreme, îşi vor disputa locul la naţională, sau, fiind amândoi într-o mare formă, alcătuiau cuplul de fundaşi centrali. Cu Steaua, Fane a câştigat 2 titluri şi 2 cupe până în anul 1982, când s-a transferat fizic(cu sufletul mereu a fost în Ghencea) la Constanţa. A urmat Rapid şi, vai, într-un crepuscul de carieră, Rova Roşiori, iar la 36 ani, Siretul Paşcani. Datele carierei: 388 partide în A/21 goluri, 12 în cupele europene/2 iar la naţională 49/3. A făcut parte din cea mai risipitoare echipă a Stelei, din perioada 1975-1980, căreia, din cauza unor superficialităţi greu explicabile, i-au lipsit rezultatele internaţionale. Plus un dram de noroc: cum e posibil să pierzi în dauna Craiovei Maxima, la acelaşi număr de puncte, deşi i-ai bătut în acea ediţie şi-n tur, şi-n retur(plus în cupă), deoarce era prim criteriu de departajare...golaverajul?

În anul 1976 autorităţile i-au refuzat transferul la CF Barcelona (nu ne vindeam ţara, nici apărătorii ei!), iar în 1979, Sameş va fi declarat cel mai bun fotbalist român, ca o recunoaştere a apogeului de carieră, mai ales în prima reprezentativă. N-are cum uita trei meciuri cruciale din cele 49: halucinatul 4-6 cu Jugoslavia, de pe Ghencea, din 13.11.1977(doar un efect psihotronic poate explica nebunia acelui meci) şi cele două partide cu Anglia din preliminariile CM: 2-1 acasă, la 15.10.1980(marcaseră Samantha şi Iordănescu ) şi 0-0 pe Wembley, la 29.04.1981, cu un portar de poveste, Vasile Iordache. În centrul redutei inexpugnabile a apărării: Costică Ştefănescu-Ştefan Sameş, tocmai subiecţii trocului din urmă cu 8 ani. Ultimul meci la naţională: cel cu Elveţia de la Bucureşti(1-2) şi, cum în 1982 selecţioner ajunsese Mircea Lucescu, nici Iordănescu nu mai avea loc în lot, deşi fusese golgeterul ţării în ediţia 1981/82. La Steaua, Fane i-a lăsat locul „Căprioarei”: Miodrag Belodedici.

Ca orice fotbalist, „crescut în iarbă”, singura meserie care i-a stat la îndemână a fost antrenoratul: unul care a jucat pe Wembley, avea ce arăta elevilor. Văzând sforăraia din jurul băncii tehnice, atât în A, cât şi în B(mai jos, Dumnezeu cu mila!), Marlău s-a retras în lumea încă inocentă a copiilor şi juniorilor Stelei. Cât despre sufletul acestui formidabil stelist, e de ajuns să pomenim că atunci când revenea cu lotul pe aeroportul Otopeni, îl auzeai spunând: „Prieteni, duceţi-vă acasă cu automobilul meu. Eu mă întorc cu taxiul?!”

Constantin Ardeleanu

Stefan Sames a fost dat afara de la Steaua, de la Academia de copii si juniori, la sfarsitul lunii ianuarie 2011. Impreuna cu acesta, au mai fost date afara si alte foste glorii ale clubului, printre care Majearu, Dumitriu, Lajos Satmareanu, Aelenei sau Radu Troi.