27-10-10

Steaua - Sportul. O chestiune de onoare

Acum cativa ani de zile am participat la pictarea unei coregrafii foarte frumoase, ce a fost afisata in optimile Cupei, jucate contra Sportului Studentesc (later edit) la Urziceni. "Cupa, o chestiune de onoare" era mesajul coregrafiei, care spera sa-i motiveze pe jucatorii Stelei, aflati intr-o criza profunda de interes fata de aceasta competitie.

Coregrafia a aparut, Steaua apierdut cu 2-0 si inca un an de sperante s-a dus. De-atunci (2008, pare-mi-se), ai nostri au reusit sa mai piarda inca o data prin optimi (sau saisprezecimi...cine mai stie?) si sa mareasca numarul anilor de cand n-am mai jucat o finala de Cupa la 11. Pe cale de consecinta, s-a ingrosat si cercul "ilustrilor" care ne-au scos din Cupa, care-i numara pe Sportul (de vreo 2 ori), Gloria Bistrita, Petrolul, Universitatea Cluj, Unirea Urziceni si, da!, Rapid Electromagnetica.

Nu insist pe motivele care au dus la acest parcurs dezastruos in Cupa Romaniei in ultimii 12 ani (12 ani cu doar 2 semifinale si atat) - ele pleaca de la Becali si merg mai departe. Spun doar ca premisele nu sunt prea bune: intrebat la o conferinta de presa daca Steaua isi doreste sa se califice in sferturile Cupei, Lacatus nici macar n-a mintit de complezenta, ci a raspuns aiuritor "...de ce nu?", ceea ce spune multe fata de "dorinta de victorie a baietilor din aceasta seara". Scuzele mai mult ca sigur sunt deja pregatite: am jucat la doar 48 de ore de ultimul meci, terenul ud ne-a dezavantajat, trebuia sa dam o sansa si celor care nu sunt titulari...

Sa dea Domnul sa nu le auzim peste 3 ore. Hai Steaua!

Ovidiu