07-10-10

Lacatus: "Nu ma consider si nu voi fi niciodata sclavul lui Gigi"

- Domnule Lăcătuş, sînteţi mulţumit de felul cum aţi găsit echipa?
- Mulţumit, da! Se putea şi mai bine, ce-i drept, dar aşa a fost să fie cu Napoli. Era perfect să fi cîştigat toate punctele contra italienilor. I-am găsit pe jucători afectaţi de probleme, de rezultatele proaste. Am încercat să le insuflu încredere, fiindcă să ştiţi că valoare au. Motto-ul meu, ca antrenor, e "Agresivitate". Asta vreau de la echipa mea, să fie agresivă, rea. Pe lîngă disciplina tactică, la care ţin, de asemenea, foarte mult.

- Şi prima oară cînd aţi preluat echipa, s-a întîmplat tot cam în aceeaşi situaţie ca acum, trecuse o parte din campionat. Ce părere aveţi despre coincidenţa asta?
- Dacă nu greşesc, atunci am ajuns la un nivel foarte bun abia după perioada de pregătire. Am legat 10 victorii consecutive în retur. Adevărul e că schimbările dese de antrenori pot lăsa urme asupra jucătorilor. Spre bucuria mea, echipa a reacţionat bine după ce am fost numit.

- În mandatul trecut aţi colaborat cu Adrian Ilie. Vă lipseşte?
- Adi Ilie era important, dar acum îl avem pe Narcis Răducan. Sigur, era altceva cu Adi, eu cu el sîntem prieteni de familie, avem o relaţie foarte apropiată. Dar sper ca şi Narcis să ne ajute, să avem rezultate împreună.

- E dificil să gestionaţi un lot atît de numeros?
- Nu e uşor deloc. Din păcate, sînt cinci fotbalişti veniţi de la Unirea care n-au drept de joc în Europa League. Apar probleme mai ales cînd lucrez tactic, fiindcă mie nu-mi face plăcere să dau deoparte un jucător sau mai mulţi şi să îi pregătesc doar pe ceilalţi. E greu, dar asta este, mie-mi revine toată responsabilitatea.

- Echipa îl face mare pe antrenor sau e invers?
- Echipa te poate ajuta să ajungi un mare antrenor. Sigur, dacă tu, ca antrenor, cîştigi trofee europene, obţii performanţe extraordinare, ajungi la nivelul la care poţi să ajuţi din ce în ce mai mult formaţiile pe care le pregăteşti. Prin experienţa pe care o deţii, prin ştiinţa ta.

- Vă lipseşte un un lider precum Rădoi?
- În echipa aceea nu era doar Rădoi, deşi el era cu adevărat important. Existau 3-4 jucători cu experienţă şi cu influenţă mare în cadrul grupului, oameni capabili să adune colectivul, să-şi motiveze colegii în situaţii grele.

- Mai sînt la Steaua astfel de fotbalişti?
- Am văzut şi acum 2-3, nu dau nume, care pot să influenţeze echipa în bine prin atitudinea pe care o au. Bănel vorbeşte prea puţin, aşa e el, pe Tănase l-aş vrea mai implicat, iar Stancu e prea tăcut, ca să nu zic altfel. Dar am văzut că sînt şi alţii, Galamaz, Geraldo, Ricardo, Apostol, care se implică din ce în ce mai mult.

- Ce se va întîmpla dacă nu cîştigaţi campionatul?
- Mi-ar părea rău să nu luăm titlul. Am vorbit cu Gigi şi am stabilit că dacă terminăm pe locul 2 şi avem de jucat baraj pentru calificarea în Champions League, voi continua la Steaua.

- Aveţi şi dumneavoastră impresia că publicul de pe Ghencea e din ce în ce mai pretenţios şi mai puţin răbdător?
- Suporterii au o cultură, ştiu ce a cîştigat această echipă în trecut, nu pot înghiţi la nesfîrşit eşecuri şi sînt de înţeles. Pe de altă parte, şi cu Napoli, şi cu Sportul ne-au ajutat, ne-au susţinut şi ei vor fi un atu important al nostru în lupta la titlu.

- Mulţi vă consideră ca fiind un antrenor supus lui Gigi Becali. Ce le răspundeţi?
- Cine zice asta?

- O parte a spectatorilor, a oamenilor de rînd...
- Mai degrabă o parte a presei, am văzut deja unele opinii. Să gîndească aşa cum vor ei, însă cînd eşti aici trebuie să fii tu împăcat cu ce faci. Un lucru vreau ca lumea să ştie: Steaua este totul, este viaţa mea, am pus-o acum deasupra familiei, însă nu am fost, nu mă consider şi nu voi fi niciodată sclavul lui Becali, indiferent ce va zice presa!

- E corectă sintagma "Marius Lăcătuş, cel mai mare stelist?"
- (Zîmbeşte)... Nu cred că e un sport individual, să poţi numi unul singur şi să zici despre el că e "cel mai". Titulatura asta mi-a fost atribuită mai mult ca sigur pentru modul în care mă implicam şi pentru că le-am intrat la suflet suporterilor stelişti. Totuşi, foştii mei colegi, dar şi alţi jucători de dinainte cred că merită şi ei să fie numiţi stelişti.

- Eraţi mai impulsiv pe vremea cînd jucaţi?
- (Începe să rîdă) Nu mai sînt acelaşi. Au trecut anii şi peste mine, am mai învăţat şi eu de la alţii. De fapt, am mai îmbătrînit, ca s-o spun direct. Ca jucător, eram altfel pentru că, efectiv, atunci cînd intram pe teren nu puteam accepta sub nici o formă să fie cineva mai bun decît mine şi să pierdem. Poate tocmai de aceea am recurs de cîteva ori la gesturi care n-au fost la locul lor şi pe care ulterior le-am regretat. Deşi în fotbal scopul scuză mijloacele.

- Cum de aţi renunţat la viaţa din Spania la puţin timp după ce plecaserăţi acolo?
- Dacă n-ar fi fost vorba de Steaua, nu m-aş fi întors. Familia m-a înţeles. În plus, lotul de acum e foarte puternic, iar eu îmi doresc enorm să cîştig un titlu ca antrenor.

- Aţi mai avut o ofertă să reveniţi...
- Am refuzat postul după ce a plecat Piţurcă. Motivul? Eram în maşină cu familia, în drum spre Spania. Ce să fi făcut? Era penibil să-mi las nevasta şi fetiţa pe drum şi eu să fac cale întoarsă. Era imposibil!

- Ce s-a schimbat pentru dumneavoastră după ce v-aţi întors?
- Acum e altfel viaţa mea. Mare parte din timp e dedicată vizionării meciurilor, să adun date, informaţii despre adversari. Mă trezesc la 8:00 şi mă culc tîrziu în noapte, chiar şi la ora 2:00. Vă daţi seama că înainte n-aveam de ce să stau să disec tactica lui Napoli, spre exemplu. Adică sînt lucruri pe care trebuie să le fac.

- Cum era în Spania?
- Viaţa de acolo? (Ridică braţele şi rîde). Relaxantă. Nu e nici un stres acolo, fără presiune, cu climă frumoasă, cu familia alături, e tot ce îţi poţi dori.

- Fata dumneavoastră, Alexandra, studiază acolo?
- Fetiţa mea e la un colegiu în Oviedo. Din ce mi-a zis, e mult mai relaxantă şcoala acolo decît aici, în România. De la modul cum se pun problemele de către profesori, pînă la condiţii şi la ce anume se studiază. Adică, de exemplu, e uimită că din cît a învăţat pînă acum în România se descurcă fără probleme acolo, deşi practic e la un nivel mai înalt.

- Soţia se uită la meciurile Stelei?
- Nu, nu rezistă tensiunii. De exemplu, la partida cu Napoli s-a uitat doar pînă la pauză, apoi a închis televizorul. La cea cu Sportul, probabil şi că a fost mai puţină tensiune, a rezistat pînă la final. O fi presimţit ea că batem la scor.

"Eu sînt un tip corect şi poată n-o să placă multora ce zic acum, dar am avut şi multă şansă cu Napoli. Păi, la 3-2, ce era în careul nostru numai pe bancă antrenor să nu fii!" - MARIUS LĂCĂTUŞ

"Suporterii Stelei s-au săturat de seceta de trofee. Nu se poate ca un club cu tradiţia Stelei să nu cîştige absolut nimic de patru ani!" - MARIUS LĂCĂTUŞ

"Sînt mai liniştit acum decît eram în primul mandat. Atunci aveam dorinţa aceea nebună de a antrena Steaua, eram mai stresat. Acum sînt mai calm, simt că n-am nimic de pierdut, că nu mi se poate întîmpla nimic rău" - MARIUS LĂCĂTUŞ

DE CE n-ar renunţa la un titlu de jucător pentru unul ca antrenor:
... "pentru că n-a fost doar munca mea, au contribuit şi alţii. Şi toate performanţele obţinute ca fotbalist au însemnat sacrificii pe care le-am făcut"

DE CE n-ar da ani din viaţă pentru un titlu de campion:
... "pentru că în acei ani poate am şansa să cîştig mai multe trofee cu Steaua decît un singur titlu"

DE CE nu e dispus să facă orice nebunie la vară dacă va cîştiga campionatul cu Steaua:
... "pentru că, de exemplu, sigur nu voi mai accepta să mă vopsesc galben. În 1998, fetiţa mea, deşi era mică, s-a speriat, probabil că acum ar rîde de mine şi nu vreau"


Lăcătuş despre...

... Lucian Bălan
"Mă doare sufletul, sincer vă spun că îmi plîngea inima cînd am citit ce i s-a întîmplat lui Lucică. Voi lua legătura cu alţi coechipieri din acea perioadă şi trebuie să găsim o cale de a-l ajuta să treacă mai departe peste acest necaz"

... Valentin Ceauşescu
"Am ţinut legătura cu el şi o voi păstra toată viaţa, iar prietenia noastră nu se va altera niciodată. Dacă atunci a fost fiul preşedintelui şi ne-a ajutat şi a fost alături de noi, iar între timp s-a întîmplat ce s-a întîmplat, eu să-i întorc spatele? Niciodată! Chiar am vorbit cu el înainte de a veni acum la Steaua şi mi-a zis aşa: "

... sistemul de joc de la Steaua
"Nu e nepărat 4-2-3-1. Cu Napoli aşa am jucat, e adevărat, însă cu Sportul modulul a fost 4-1-4-1, cu Apostol şi Stancu jucînd pe aceeaşi linie, şi cu Ricardo singurul închizător. În funcţie de adversar, de rezultat, putem schimba, dar îţi trebuie timp să antrenezi mai multe sisteme"

61 de meciuri are Lăcătuş ca antrenor al Stelei, în toate competiţiile. 32 sînt victorii.

Sursă foto şi text: Gazeta Sporturilor