03-09-10

Mai stim cine suntem?

Pentru a ajunge la capatul drumului (la destinatie!), trebuie sa inaintezi. Sa inaintezi, sa perseverezi, sa insisti, sa depasesti, sa risti!

Niciodata drumul nu se va evapora, aducadu-ti destinatia mai aproape, dar nici marginit de parapeti nu va fi, ferindu-te de salbaticiune si pericolul ei, si nici alta destinatie pe marginea drumului nu-ti vei putea insusi.

Destinatia ta este aceea pe care tu insuti ti-ai creat-o, sau ai mostenit-o, si cea care doar pe tine te asteapta. Iar acest drum nu-l va parcurge nimeni pentru tine!

Acum apar niste intrebari: mai avem puterea sa constientizam rolul acestui drum pe care noi insine l-am pavat si ni l-am ingradit? Mai avem energia necesara sa-l mai pastram si sa nu-l instrainam sortii? Ne mai cunoastem pe noi insine si ne mai putem controla "picioarele" ? Mai avem puterea sa nu uitam totul?

Problema ranilor nu se rezolva prin taierea capului, ci prin tratarea la locul unde acestea persista, se agraveaza si pun in pericol integritatea corporala!

Dintre persoanele respectabile, care au ajutat atat la inaintarea aceastei cauze, iar acum nu o mai pot face, datorita unor aspecte bine intelese, am avea pretentia sa acorde macar elementarul sprijin moral alora mai tineri, cu mai multa energie si fara prea multe responsabilitati, sa o faca!

Un mare nationalist Roman, de un bun simt, si de o inteligenta nemarginita, spunea in vreme de razboi: Nicio furtuna, nicio invazie, niciun cutremur, nicio ocupatie, nicio lovitura, oricat de dureroasa, de nimicitoare, nu a putut sa-i clinteasca pe romanii din Dacia Traiana. Nimeni si nimic nu ne va putea smulge din ea. Noi, romanii umblam dupa solutii geniale si neexecutabile. Si de aceea am stat pe loc. Solutiile simple, ce se pot indeplini, sunt cele mai bune. Eu le-am aplicat in razboi si am obtinut rezultate. Pentru că umblam după solutiile cele mai geniale, de aceea nu putem face nimic."


Unde ne este spiritul si identitatea de Romani, prieteni!? Ne prefacem? Ori mai stim cine suntem?

Treziti-va!!!

Ultramoro

Comentariu postat la articolul Mai bine un sfarsit cu groaza, decat o groaza fara sfarsit