08-06-10

Adoraţia magilor

În esenţă este o lucrare timpurie a lui Leonardo da Vinci. Dacă veţi avea curiozitatea să o priviţi, veţi considera poate o blasfemie asemuirea ei cu un stop cadru de la petrecerea de la Dumars. Mie mi-a scăpat din locul unde stăteam, dar toate televiziunile le-au reluat la infinit. Câţiva băieţi îngenunchind în faţa Fiarei care în toată duritatea lui avea ochii în lacrimi.

O imagine care face cât 1000 de cuvinte, cât 1000 de voci care au zguduit Regia, ca să mai spună o dată unde se află ascuns obiectul rotund… “E la Marius Lăcătuş…” . Fiara, George, Tudorel, Ilie, oamenii care au pus cărămizilie celor două cifre alături de ceilalţi monştri sacri prezenţi în sală de la alte sporturi la fel de importante. Alina la fel de impunătoare şi de graţioasă ca pe tatami, ce mai per total un cocktail perfect stropit din greu cu şampanie, bere de la P17 şi torţe.

E greu să sintetizezi o seară perfectă, e greu să-l vezi pe singurul român care a ridicat ca jucător de două ori Liga campionilor timid ca o fată mare, sau pe singurul fotbalist român campion de 10 ori emoţionat până la lacrimi. E ciudat să împarţi aceeaşi canapea cu omul care a îngenuncheat Argentina sau sa stai la o vorbă cu Ilie Dumitrescu al handbalului stelist, Birtalan senior (într-o comparaaţie unde Hagi este Cristian Gaţu).

Spre oftica celor mulţi şi mici la suflet AISS există, respiră şi se mişcă. Astăzi pune în scenă o agapă, mâine poate ne va convoca la o miuţă în Moghioroş, sau la o revoluţie la Palat. Limita e Cerul, important este că există. Protestul este într-o stare latentă datorită vacanţei şi a iminentei veniri a lui Victor Piţurcă. Semnele de vitalitate oferite în aceste momente nu pot decât să întreţină mocnit focul rebeliunii şi al eliberării. Probabil că deznodământul îl vom afla după clarificarea unor aspecte: va exista acces liber pe stadion?, cine va sta pe bancă?, cine va fi în staff?, ce transferuri se vor face?, şi foarte important, unde vom juca pe teren propriu? Orice scânteie generataă de o eroare a inamicului într-una din aceste probleme spinoase va atrage o aprindere şi mai mare a flăcării eliberării.

Până la clarificarea acestor aspecte am avut plăcerea să petrec o seară în care şi dacă cerul ar fi picat, nu numai scena din Dumars, aş fi fost mândru de anturajul în care mă prinde Apocalipsa. După cum am mai spus într-un articol, Nucleul rezistenţei există, principiile sunt apărate şi nealterate, iar confirmarea ca lucrurile pe care le facem sunt ceea ce trebuie vine de la idolii care au fost alături de noi în micul club din Regie. Ei ne-au motivat, prin prezenţă , vorbe şi atitudine ne-au arătat că mergem în direcţia bună.

Tonul blajin al lui Belo, lacrimile din ochii lui Lăcătuş sau ai lui Ogăraru, fineţea lui Tudorel Stoica sau a lui Birtalan senior fac mai mult decât orice interdicţie, decât orice scuipat venit de la un mojic. Pe obrazul unde boierul a flegmat, Vodă a venit blând şi ne-a sărutat. Noi suntem magii, şi ei sunt zeii gazonului la care ne-am închinat Duminică seara. Blasfemie sau Stelism pur?

Alex (keluboss)