09-02-10

Matu' plin, pulanu' gros

Ca în orice ţară bananieră care se respectă şi la Românica Miliţia este instituţia care face şi desface totu’, în sensul indicaţiilor primite de la tovarăşu’ răposat prin împuşcare în urmă cu douăzeci de ani, care spunea boborului şi implicit, Miliţiei, «Să facem totu’!»

Dacă orice stare de fapt este relativ – volatilă pe la poalele de Carpaţi, singura constantă, punctul stabil pe care Einstein îl căuta pentru a răsturna Universul, este Miliţia. Miliţia este cea care «numără» şi «cară» sacii cu voturi, Miliţia «alege» preşedintele, parlamentul, pune guvernul, Miliţia «ne face» nivelul de trai, Miliţia stabileşte vinovaţii dar mai ales, nevinovaţii, pentru că aceştia din urmă sunt vectorul cotizant către buzunarele heurvimilor şi serafimilor înstelaţi. Miliţia este şi spirit, cine stă la masă cu Miliţia obţine o mântuire biblică, iar dacă nu mă credeţi, aruncaţi o privire către lumea interlopă a fiecărui oraş mioritic, unde apostoli 4 X 4 înalţă odele lui Guţă şi Salam către huriile de pilaf ceriului.

Miliţia este şi sexul tare al naţiei, iar din această cauză ea dezvoltă o afinitate către sexul slab, recte către fetele şi femeile patriei. Pe unele le face «agente», pe altele «purtătoare de cuvânt», dar în acelaşi timp Miliţia dezvoltă şi o atitudine impulsivă, chiar sado – masochistă, lovind pe unlele dintre aceste fragede fiinţe cu braţul său protejat de platoşa unor legi de sorginte tribală. De frică sau poate doar din scârbă, victima refuză să mai depună «o plângere», privind această chestiune chiar şi numai din punct de vedere al igienei, e mai recomandată această variantă decât să te afunzi în mocirla tribunalelor patriei. Mai sunt şi victime ale Miliţiei care «au câştigat» procese în staborul haotic al justiţiei mioritice. Nu ne este clar ce «au câştigat» ei de fapt ? Aţi auzit de vreo gorilă condamnată, destituită, sancţionată sau măcar mustrată ? Doar în cazuri în care s-a lăsat cu moarte de om s-a mai recurs la mutarea sau la pensionarea anticipată a torţionarilor. Aşadar, Miliţia rămâne punctul fix, cu care Einstein ar fi putut răsturna Universul şi nimeni şi nimic nu-i va putea schimba vreodată tabieturile şi metehnele.

Acestea fiind spuse şi scrise cu litere de obidă mai rămâne să ne întrebăm unde ne este locul nostru, al ăstorlalţi, oamenii de rând, obişnuiţi să fie batjocoriţi, îmbrânciţi, înghiontiţi, hăituiţi, ba chiar şi împuşcaţi pe stadioane, deocamdată doar cu gloanţe de cauciuc ? Care ar mai fi rolul suporterului din tribună, iubitor şi consumator de sport, nu neapărat în aceeaşi măsură ? Carne pentru tun cu faţa sau fata orientată către pumn? Cobai pentru pulane ? Şobolani pentru gazele iritant – lacrimogene ? Bucăţi de carne moale – gonflabilă bune de pipăit de către «diverşi» cu ocazia percheziţiei corporale ?

Dacă Miliţia anului 1910 era cu mult mai brutală, mai sălbatică şi împuşca fără nicio jenă femei şi copii cu muniţie de război, Miliţia actuală, a anului 2010, îi împuşcă cu gloanţe de cauciuc sau le mai crapă capetele cu pulanele. Iată că evoluţia speciei umane îşi spune totuşi cuvântul, iar dacă omenirea va continua să meargă pe acest făgaş, nu încape îndoială că Miliţia anului 2110 va fi ceva mai cizelată, lucru care ne încălzeşte prea puţin pe noi, trăitorii de azi.

Legi şi statute ale diverselor Miliţii din statele lumii a treia, scrise pe pergamente din coji banană, încurajează cu dulcele sirop al abuzului şi ocrotesc pe fii şi fiicele sistemului, antrenându-i şi furajându-i din banii tot mai puţinilor contribuabili, oferindu-le un ciolan de ros, un pulan gros...


LDS