Cu zecile de milioane de dolari incasate din transferuri in anii ’90, Steaua nu ar mai fi trebuit salvata de Gigi Becali si nu se mai ajungea la situatia ambigua de astazi. Deci, cine a furat banii si cine ii acopera?
Clubul Ministerului Apararii Nationale (MApN) a fost infiintat, pe 7 iunie 1947, la initiativa catorva ofiteri, sub denumirea Asociatia Sportiva a Armatei Bucuresti (ASA). Ulterior, el a mai purtat numele Clubul Sportiv Central al Armatei (CSCA / 1948), Casa Centrala a Armatei (CCA / 1950) si Clubul Sportiv al Armatei Steaua (CSA / 1961), devenind cel mai titrat club de fotbal din Romania.
In aprilie 1998, sectia de fotbal a CSA Steaua s-a desprins de club si s-a infiintat asociatia fara scop patrimonial AFC Steaua Bucuresti, in urma unor adrese ale LPF si FRF, care invocau schimbari de regulamente, aprobate incepand cu anul 1994 si aplicabile tuturor cluburilor din Divizia A, care avertizau ca echipele de fotbal departamentale riscau sa nu fie inscrise in competitiile interne si in cupele europene. Viorel Paunescu a devenit presedinte al Consiliului de Administratie, iar, dupa anul 2000, in anturajul echipei s-a insinuat si afaceristul Gigi Becali, care se prezenta ca „sponsor al Stelei” si a inceput sa imprumute clubul, primind in schimb drepturile federative ale jucatorilor.
Desi a incasat zeci de milioane de euro din vanzarea de jucatori si din contracte de sponsorizare, iar situatia financiara trebuia sa fie una infloritoare, AFC Steaua Bucuresti a ajuns, in 2003, sa aiba datorii la stat de 420 miliarde de lei vechi (12,7 milioane dolari), pentru care ANAF a cerut blocarea conturilor si executarea silita. Practic, ani de zile nu s-au platit taxele catre stat si impozitele pentru salarii, somaj si CAS. In acelasi timp, AFC Steaua ajunsese sa aiba datorii de 6,4 milioane de euro catre Gigi Becali, suma gajata cu drepturile federative a 21 de fotbalisti si rambursabili in actiuni la viitoarea societate pe actiuni, care urma sa se infiinteze in baza Ordonantei de Guvern nr. 26/2000.
In ianuarie 2003, la infiintarea SC Fotbal Club Steaua Bucuresti SA, AFC Steaua a dobandit 36% din actiuni si si-a stins datoria fata de Becali cu 51% din actiunile noii societati comerciale, iar celelalte au fost impartite intre Viorel Paunescu (6%), Victor Piturca (4%) si Lucian Becali (3%), ultimii trei imprumutati tot de Becali si cedandu-i-le mai tarziu. Ulterior, Becali a cumparat de la muribunda AFC Steaua inca 35% din actiuni, iar latifundiarul a cumparat ultimul procent de 1%, intr-un mod cinic, dupa o executare silita si o licitatie publica, cu doar 9.737 dolari.
Prin contractul de cesiune nr. 30/2003, SC FC Steaua Bucuresti SA prelua in mod gratuit o parte a drepturilor AFC Steaua, printre care drepturile de participare in Divizia A, drepturile federative asupra tuturor jucatorilor, toate contractele de publicitate, sponsorizare si drepturile de televizare. Oficialii noii societati comerciale au solicitat CSA Steaua si cesionarea marcii ”Steaua Bucuresti”. Deoarece nu au primit acceptul, au cesionat ilegal marca de la AFC Steaua, cea care a administrat clubul inainte de 2003 si care s-a dizolvat in 2006, apoi au inregistrat-o la OSIM. Ce a urmat se stie. CSA Steaua a cerut, in mai 2011, anularea inregistrarii marcilor nr. 45638 si 61735, apartinand societatii comerciale controlate de Becali, iar, pe 3 decembrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia I Civila a dat castig de cauza clubului MApN.
Desi suflarea stelista s-a impartit in doua tabere fanatice, unii sustinand echipa lui Gigi Becali, altii nou-infiintata echipa a MApN, de fapt ambele tabere nu ating adevaratul miez al problemei in cazul Steaua. In 2003, echipa de fotbal ajunsese in pragul falimentului, cu datorii de zeci de milioane de dolari, desi, timp de un deceniu, vanduse 40 de jucatori numai in strainatate, pentru care ar fi primit minim 20 de milioane de euro. In aceeasi perioada, clubul a jucat de 3 ori in grupele Ligii Campionilor, a evoluat cu arena mai mereu plina, a avut numeroase contracte de sponsorizare (cel mai mare era de 2 milioane de dolari pe an) si a avut in folosinta gratuita stadionul si anexele aferente, pana in 2003.
Comandantii care au condus CSA Steaua in acea perioada, presedintii sectiei de fotbal, ministrii Apararii si oamenii lor de legatura cu clubul, „generalii si coloneii”, au incercat mereu sa mute discutia spre chestiunile juridice, cand de fapt trebuiau sa explice doar cum a ajuns Steaua in pragul falimentului si unde sunt banii incasati pentru transferurile lui Hagi, Dumitrescu, Lacatus, Petrescu, Adrian Ilie, Prodan si ceilalti jucatori plecati pe sume mari. Daca nu s-a pradat in haita bugetul, atunci se putea vorbi de infractiuni contra patrimoniului pentru administratori si trebuia pusa in miscare o actiune penala pentru recuperarea pagubelor, dar si despre posibila folosire a banilor in actiuni ilegale, in paralel cu evidenta contabila, cum ar fi mituirea sistematica, cu sume mari, a arbitrilor, jucatorilor si antrenorilor adversi sau a oficialilor FRF si LPF.
„Problema Becali-FCSB” nu exista daca, in perioada 1998-2003, in loc de datorii de peste 20 de milioane de dolari, in conturi s-ar fi regasit 10-15 milioane de dolari din transferuri si dintr-o activitate administrativa de buna credinta. Preluarea echipei de catre Becali pare profund imorala si se pot banui chiar lucruri mai grave, el nefiind un salvator pe cal alb, ci un samsar destept si speculant. Problema e cine a furat banii Stelei si de ce nu se vrea pedepsirea lor nici macar in 2019?
LISTA JUCATORILOR TRANSFERATI IN STRAINATATE DE LA STEAUA, IN PERIOADA 1989-2003:
1989 – Tudorel Stoica (Lens), Lucian Balan (Beerschot Antwerp)
1990 – Gheorghe Hagi (Real Madrid), Marius Lacatus (Fiorentina), Iosif Rotariu (Galatasaray), Gavril Balint (Real Burgos), Silviu Lung (CD Logrones), Nita Cireasa (Verbroedering Geel), Zsolt Muzsnay (FC Fehervar)
1991 – Dan Petrescu (Foggia), Daniel Minea (K. Sint-Niklase S.K.E.)
1992 – Stefan Iovan (Brighton & Hove Albion)
1994 – Ilie Dumitrescu (Tottenham)
1995 – Basarab Panduru (Benfica), Ilie Stan (Cercle Brugge), Dumitru Stangaciu (Vansport AS)
1996 – Adrian Ilie (Galatasaray), Ionel Parvu (PAOK Salonic), Alin Stoica (Anderlecht), Anton Dobos (AEK Atena), Ion Vladoiu (FC Koln), Constantin Galca (RCD Mallorca), Aurel Panait (VfL Herold Modling)
1997 – Daniel Prodan (Atletico Madrid), Iulian Filipescu (Galatasaray), Bogdan Stelea (Salamanca), Sabin Ilie (Fenerbahce), Bogdan Bucur (Wuppertaler SV)
1998 – Catalin Munteanu (Salamanca), Roland Nagy (Mainz 05), Dennis Serban (Valencia)
1999 – Marius Luca (Getafe), Tiberiu Csik (Ujpest), Damian Militaru (Shinnik Yaroslavl)
2000 – Laurentiu Rosu (Numancia), Laurentiu Reghecampf (Energie Cottbus), Ionut Lutu (Suwon Samsung Bluewings)
2002 – Marius Baciu (Lille), Erik Lincar (Panathinaikos), Catalin Lita (MTK Budapesta)
Gabriel Chira – editor sport.ro
Sursa: sport.ro