Videoclip cu interviul
[fbvideo link=”https://www.facebook.com/SteauaRosAlbastra1947/videos/1792963300719162/” width=”500″ height=”400″ onlyvideo=”1″]
Pasaje din interviu
„ProSport: …Ionuţ Popa vă face să zâmbiţi?
Sorin Grindeanu, premierul României: E un personaj aparte. Sincer, chiar a făcut treabă. În momentul în care a preluat echipa, nu îi dădea foarte multă lume şanse că măcar e acolo Poli… Să scape. Dar, din păcate… Eu, din fotbalul românesc, am ţinut cu Craiova…
-A lui Mititelu sau asta, Craiolguţa, cum îi spune lumea?
-Cu Craiova aia veche! În momentul în care am început să înţeleg fotbalul şi… aşa am şi rămas. La noi era Craiova Maxima, Real Madrid, Juventus, Liverpool… Că astea erau. Bayern Munchen… Şi aşa am rămas şi acum. […]
-Care e jucătorul de care aţi rămas cel mai aproape?
-e unde?
-Din fotbal, în general.
-De la noi… Evident că n-am prins perioada lui Dobrin, eram prea mic. Mi-a plăcut Balaci foarte mult şi, după el, Hagi, evident! Iar dincolo, Zidane. Ţin minte că parcă juca la Bordeaux înainte de a pleca la Juve.
-Mai mare decât Maradona?
-Nu am fost foarte mare fan Maradona. În 1986 ţin minte că era Campionatul Mondial din Mexic şi ţineam cu Anglia. Atunci când a dat golul ăla… Cu mâna lui Dumnezeu (râde şi se întinde ca pentru a prinde cu mâna o minge imaginară).
-Primul a fost cu „mâna lui Dumnezeu“ şi a fost celălalt, în care a driblat şase jucători.
-Şi celălalt, care a fost incredibil. Dar şi în finală am ţinut cu Germania, nu cu Argentina. A fost 2-0, după aia au egalat, 2-2. A intrat Rudi Völler şi a egalat. Apoi a marcat Argentina pe final.
-Burruchaga şi Valdano.
-Burruchaga şi Valdano, da. Dar, una peste alta, nu! Zidane mi-a plăcut. Din perioada de la Bordeaux, înainte de a-l lua Juventus. Şi a eliminat Bordeaux, sper să nu mă înşel, chiar Juventus. Într-o Cupa UEFA…
-Şi după aceea l-au luat.
-Şi, după, l-au luat imediat.
-Era perioada în care Franţa ne-a bătut şi pe noi, aici, cu 3-1. Pe Ghencea…
-Da. De atunci mi-a plăcut. A fost un tip echilibrat, tehnic. Foarte bun. […]
FCSB vs. CSA Steaua
– Şi în România?
– Repet, am ţinut cu Craiova mult…
– Şi acum?
– Nu ştiu… Toate scandalurile astea, care nu doar la Craiova sunt… Cam peste tot sunt. La Steaua – dă-i cu FCSB, la Craiova – dă-i cu Mititelu… M-au făcut mai… Nu mă uit la fotbalul din România pentru că mă enervez şi atunci, decât să mă enervez, mă duc şi mă uit în Spania, la campionatul englez, mai nou – la cel german.
– Problema asta cu FCSB – Steaua este cumva şi în curtea dumneavoastră. Pentru că, prin mai multe hotărâri judecătoreşti definitive s-a stabilit că, în 2004, a fost încredinţat ilegal de statul român, de reprezentanţi ai statului, unui particular, fără să se plătească nimic (N.R.– O tâmpenie mai mare nu putea debita Udrea și Nenciu. 1) Nicio o instanță nu a decis că ” fost încredinţat ilegal de statul român, fără să se plătească nimic” pentru că NU a existat o astfel de speță. Singura sentință definitivă este cea de anulare a mărcii în 2014, despre care ICCJ a decìs că a fost înregistrată cu rea credință, nu că a fost „încredințată ilegal de statul român„). E vorba despre cel mai important brand pe care-l are România în materie de echipe de club.
– Corect. (N.R.– Răspunsul se referă la ultima propoziție. Premierul nu pare aerian ca ministrul MApN care a spus acum o lună că exìstă sentință definitivă pe prejudiciul de 36 mil. €, iar procesul abia a început pe Fond acum 2 zile)
-Deşi au trecut din 2014 aproape trei ani, în continuare nimeni nu pare interesat să vadă cine a semnat acolo sau cine e responsabil pentru înstrăinarea unui brand care a fost evaluat la 57 de milioane de euro. Este o pagubă foarte mare pentru statul român şi a generat în momentul de faţă nişte dispute care au polarizat foarte tare suporterii care se numără…(N.R.– Reporterii bat câmpii cu voioșie în contiuare. La 57 de milioane a fost evaluat întreg bradul Steaua, la toate dìsciplinele sportive. Cum să reclami o pagubă la ceea ce nu a exista ca faptă? S-a dat numai secția de fotbal, nu tot CSA, la AFCSB, nu la SC FCSB ). Unii spun că sunt jumătate dintre suporterii de fotbal din România.
-Da, ştiu… Şi urmăresc situaţia. E adevărat, Steaua e un brand extrem de important pentru sportul de la noi. Şi acum, dacă mă întrebaţi, ştiu să zic echipa din 1986, care a câştigat Cupa Campionilor Europeni. La doi ani a jucat semifinale cu Benfica şi după aceea (n.r. – în 1989) finala de Cupa Campionilor cu Milan. E un brand important, care are semnificaţii nu numai în România, dar şi internaţionale. Ar fi păcat să fie pierdut. Păcat că sunt aceste procese. Nu cunosc în detaliu stadiul lor şi…
-Sunt finalizate.
-Ceea ce ştiu e că există această împărţire, această splitare, FCSB şi Steaua. Am citit că urmează… se face o echipă pornind de jos. Ceea ce ar fi mare păcat ar fi să fie pierdut acest brand. Mai multe, legat de procese, de stadii… Nici n-aş vrea să comentez. Mi-ar părea rău să se piardă un brand important pentru sportul din România. […]”
Pam-pam!
Este limpede că Guvernul Grindeanu are alte priorități sociale, iar cazul Steaua nu este în „to do list”. Și ministrul MApN și Premierul, privesc problema „din avion” ca simpli spectatori care se informează din zbor tot de prin presă, din moment ce Primul Ministru al României spune că: „am citit că urmează… se face o echipă pornind de jos„, vorbind de banul public și proprietatea statului român pe care este împuternicit și obligat de Constituție să o administreze!!!
Cum poți să spui, domnule Prim Ministru Grindeanu, „mi-ar părea rău să se piardă un brand important pentru sportul din România”, dar tu, a doua putere în stat, să stai ca mamelucul fără dispui să se acheteze cum de s-a ajuns aici, cine sunt vinovații și să iei măsuri? Păi nu e brandul Steaua proprietatea statului?
Incredibil ce trăim și în ce țară trăim! Un neo-bolșevism peste un capitalism de cumetrie în Țara lui Papură Vodă!
- Notă: De numele domnitorului Ştefăniţă Lupu se leagă expresia intrată în vocabularul şi mentalul colectiv, „Ţara lui Papură Vodă”. În anul 1660, an în care Ştefăniţă Lupu era încă domnitor al Moldovei, o ciumă şi apoi o foamete cumplită, provocată de jafurile tătarilor şi de o mare invazie de lăcuste, au afectat provincia. Foamea oamenilor era atât de mare, încât aceştia, nemaiavînd hrană, au ajuns să folosească coajă de copac şi papură măcinată în loc de pâine. De aici i s-a tras tînărului domnitor porecla de Papură Vodă. „Tara lui Papură Vodă„, deşi a intrat in vocabularul colectiv cu secole în urmă, este o expresie folosită şi în prezent de români pentru a-şi descrie nemulţumirea şi o ţară fără stăpân, o ţară în care legile nu mai sunt respectate.
X Ray
