S-au scris multe articole și comentarii despre trecerea secției de fotbal de la CSA Steaua București la Asociația Fotbal Club Steaua București (AFC) în anul 1998 și despre transformarea Asociației non-profit AFC în societate pe acțiuni SC Fotbal Club Steaua București SA (SC FCSB SA) în 2004.
Vă prezint acum, în premieră, noua versiune a istoriei din perioada 1998-2015 scrisă de CSA pe site-ul oficial în secțiunea Fotbal – ISTORIC (click). Am preluat numai istoria epocii 1998-2015, pentru că istoria din 1947-1998 este fără cusur și fără comentarii.
- Notă: Între 2015-2016, site-ul oficial csasteaua.ro a fost închis câteva luni de zile, fiind „Under Construction”. CSA a făcut un upgrade total (look, text și imagini) la versiunea anterioară. În această versiune nouă a introdus la disciplinele sportive și fotbalul, inexistent înainte de upgrade. Asta pentru că din 2015, CSA Steaua și-a reintroďus în ROF și acest sport, după ce l-a scos în 1998.
„În anul 1998, în urma solicitărilor Federației Române de Fotbal și a Ligii Profesioniste de Fotbal din România – care precizau noile cerințe ale UEFA conform cărora nu mai pot fi admise echipe departamentale– secția de fotbal a fost nevoită să se desprindă de clubul mamă CSA Steaua. Pentru continuarea tradiției fotbalistice roș-albastre, CSA Steaua și Ministerul Apărării au acceptat atunci ca activitatea să continue sub forma unei asociații sportive non-profit – Asociația Fotbal Club Steaua București – în a cărei componență au intrat ca membrii atât fotbaliști, antrenori, cât și o mare parte din oamenii de sport ai CSA Steaua inclusiv de la alte discipline sau din alte compartimente administrative. Pentru a se asigura nu doar continuitatea, ci și folosirea cu responsabilitate a unui brand ”Steaua București” devenit notoriu, precum și respectarea valorilor câștigate de clubul militar în cei 51 de ani de activitate de până atunci, în Consiliul de conducere al asociației au fost numiți atât reprezentanți ai conducerii CSA Steaua București, cât și ai Ministerului Apărării Naționale. Aceștia aveau nu doar rolul de a reprezenta cele două instituții creatoare ale Stelei, ci și de a sprijini transparent activitatea fotbalistică. Dovada acestui sprijin: noua asociație nu doar că a preluat în întregime lotul de jucători ai secției de fotbal a CSA Steaua, dar a primit – printr-o Hotărâre a Guvernului României – dreptul de a folosi, gratuit, întreaga bază de antrenament și competiții din celebrul complex Steaua Ghencea: stadionul de fotbal cu tribuna oficială, tribuna a doua cu vestiare, cabinete medicale, hotel sportiv și restaurant, terenuri de antrenament, Centrul de Copii și Juniori și terenul aferent.
Înființarea, în 2003, a unei societăți comerciale pe acțiuni sub același nume (SC FC Steaua București SA) – fără acordul și fără ca aceasta să intre în strategia clubului mamă CSA Steaua sau a Ministerului Apărării Naționale – și preluarea de către această societate a întregii activități fotbalistice a asociației non-profit sub marca ”Steaua București”, a generat o problematică complexă care a fost – și este în continuare – obiectul a numeroase acțiuni în justiție, de la a căror finalitate se așteaptă eliminarea derutei și lămurirea opiniei publice asupra legitimității și legalității privatizării forțate a celei mai iubite echipe din fotbalul românesc.
Dator tradiției sale glorioase și faimei de a construi de la zero performanța sportivă, dar și pentru a asigura continuitatea unei activități întrerupte abrupt, CSA Steaua a reînființat, în 2015, Centrul de Copii și Juniori, proiect căruia i s-au alăturat în calitate de instructori foști fotbaliști ai generației de aur sau antrenori cu ochiul format în depistarea talentelor precum Adrian Bumbescu, Radu Troi, Teodor Anghelini, Vasile Aelenei, Lajos Sătmăreanu sau Anton Doboș.”
Sursa: csasteaua.ro
Deși este partea cea mai controverstată din întreaga istorie de 69 de ani a Stelei, perioada 1998-2015 sună ca în tirada juristului militar locotenent-colonelul Florin Talpan. De un populism sforăitor, fără măcar a nominaliza documentele oficiale care au stat la baza transferului în 1989 pentru a-și argumenta povestea, altfel de o incoenrență debordantă, CSA a reușit să genereze și mai multă derută și nelămurire în propria istorie, deși susține la final că dorește „… eliminarea derutei și lămurirea opiniei publice… „. E drept, prin justiție. Ar fi prima istorie scrisă în tribunal.
Câteva întrebări de bun-simț după parcurgerea textului.
- Dacă UEFA a zis „NU” echipelor departamentale pentru a elimina politicul și banii de la bugetul de stat din fotbal, cum își inchipuia cineva că „reprezentanți ai conducerii CSA Steaua București, cât și ai Ministerului Apărării Naționale… aveau nu doar rolul de a reprezenta cele două instituții creatoare ale Stelei, ci și de a sprijini transparent activitatea fotbalistică”. Pe cine păcăleau sub pălăria Asociației? Cum poți să spui că reprezinți și să sprijini un club de fotbal profesionist dacă tocmai acest lucru era interzis de UEFA?
- Cum poți să spui că ai vrut să sprijini, când tu, MApN și CSA, scrii la punctul 4 că ai dat secția de fotbal la AFC cu datorii cu tot? Numai la A.V.A.B erau datorii de peste 21 miliarde lei (5,5 mil. USD). Cu ce ai ajutat-o?? Și din acest document, la punctul 3, se vede clar că MApN avea dreptul de control numai asupra imobilelor date în folosință gratuită, nu și în activitatea sportivă și deciziile AFC.
- Cum ai ajutat, participând și la decizie, când în perioada 1998-2003, echipa de fotbal nu numai că nu a achitat datoriile preluate de la CSA, dar s-a înglodat și mai mult în datorii, din care peste 4 milioane de euro la George Becali și peste 10 milioane euro la bugetul de stat?
- Cum poți să-ți arogi oficial în istorie ceva care a existat, poate, doar „underground”- îngerințențe MApN și CSA la AFC- când în statutul legal al AFC, avizat și de MApN, nu scrie nimic de CSA sau MApN, ca parte în asociație?
STATUT: Asociația FC Steaua București
CSA spune în istoric: ” Înființarea, în 2003, a unei societăți comerciale pe acțiuni sub același nume (SC FC Steaua București SA) – fără acordul și fără ca aceasta să intre în strategia clubului mamă CSA Steaua sau a Ministerului Apărării Naționale – și preluarea de către această societate a întregii activități fotbalistice a asociației non-profit sub marca ”Steaua București”.
- Cum „fără să intre în strategia clubului mamă CSA Steaua sau a Ministerului Apărării Naționale”? Ce strategie în fotbal mai putea avea un club care își ștersese fotbalul și din ROF în 1998 (a fost reintrodus abia în 2015)? Ce strategie mai putea avea MApN în fotbalul profesionist unde legal nu avea acces?
- De ce CSA și MApN nu au acționat în 2003-2004 și vin acum, după 13 ani, cu o altă istorie? Armata română chiar este un sat fără câini de unde un „neica nimeni” a luat Steaua de sub nasul generalilor?
- De ce CSA și MApN au mai închiriat prin H.G Nr. 373 din 2 aprilie 2003 la SC FCSB SA ceea ce fusese gratuit până atunci la AFC, dacă acel club era o structură sportivă făcută fără acordul lor?
- De ce nu au deschis imediat proces pentru a lua tot clubul înapoi (fără datorii, evident!) și au cerut abia după 7 ani (2011) doar anularea marcii înregistrate de SC FCSB SA, și mai nou, după 11 ani, schimbarea numelui?
- Dacă SC FCSB SA nu este Steaua, atunci unde a zăcut Steaua între 1998-2015 sau 2003-2015? Ce s-a intâmplat cu fotbalul stelist în toată această perioadă, că istoria povestită de CSA nu ne spune? L-a șters din istorie sau l-a omis?
Sunt întrebări retorice. Ceva este putred, și nu doar în Danemarca. Se spune că banii nu au miros. Așa o fi, dar foamea de bani a unora deja pute. După 1945, comuniștii au rescris istoria României după propriul interes. Mai aveau un pic și descopereau și carnetul de membru PCR al lui Decebal. După 1989, s-a rescris iar, dar tot sub imperiul interesului nu al adevărului. Și pentru că rescrierea istoriei a devenit un sport național, de ce nu ar fi rescris perioada 1998-2003 și CSA în 2015 pentru noua versiune a site-ului.
Până va lumina pe deplin Justiția, răspunsurile și concluziile vă aparțin!
XRay