Dupa una dintre cele mai agitate perioade de la venirea lui Becali la Steaua, traversam oarecum un interval de timp mai linistit. Desi evenimente exista, agitatia din jurul lor este redusa pentru ca principala sursa de agitatie, parcursul campionatului, a fost intrerupta de meciul nationalei Romaniei impotriva Belarusului.
Am avut ocazia sa ne contrazicem in opinii, referitor la jocul prestat de echipa in acest sezon, de venirea lui Zenga la rivala de-o viata a Stelei noastre... Urmatorul subiect care poate fi dezbatut, poate fi trecerea lui Bostina la clubul din Stefan cel Mare pentru doi ani, la insistentele lui Zenga si ca urmare a faptului ca a intrat in dizgratia patronului stelist.
In ultima vreme, desi exista un tabu nescris, jucatori ai Stelei, inclusiv un tehnician care promisese credinta clubului nostru, au luat fara pic de retinere drumul clubului din Stefan cel Mare. In sens invers, adica spre Ghencea, niciunul. De aici se pot trage concluzii. Una ar fi ca Dinamo e un club inferior din punct de vedere al puterii financiare si nu numai, si ia jucatori la mana a doua de la noi, pe sume mici sau degeaba. E drept ca si noi am luat jucatori de la concitadina noastra de sub Grand, dar preturile au fost la mana a-ntaia.
Si ce daca, s-ar putea intreba unii? Pai mare filosofie nu ar fi, atata doar ca Steaua a platit 1.400.000 (?) euro lui Copos si se presupune (si chiar asa este} ca a luat jucatori valorosi, bine cotati pe piata interna, in timp ca cainii au luat cu doar 150.000 euro doi jucatori care nu prea mai aveau loc la Steaua. Din motive diferite desigur.
Un alt subiect care frige si care surprinzator nu a fost dezbatut pe masura importantei sale, il reprezinta pretul pachetelor cu bilete la cele trei meciuri de acasa din Liga Campionilor. Fata de anul trecut preturile pachetelor au crescut cu sume importante, ajungand sa atinga si chiar sa depaseasca preturile practicate in occident la partide mai atractive si cu echipe mai importante. O astfel de marire trebuia justificata intr-un fel de club si ar fi aratat un minim respect fata de suporterii Stelei. Din pacate acest lucru nu s-a facut, demonstrand astfel domnia bunului plac si pentru astfel de situatii. Iata ca nu numai Becali sustine clubul de fotbal, ci si noi cei de la care, pentru a vedea campioana sufletelor noastre la lucru platim per total sume care depasesc doua milioane de euro.
Meciul cu Belarusul din 8 septembrie va trece si vom reveni la trairile noastre de toate zilele. Trairi care pot fi produse de multumire cat si de nemultumire in egala masura. Speram intotdeauna in mai bine, ne place sa vedem lucrurile in culori frumoase. Speram ca jocul Stelei, care in ultima vreme nu a avut parte de aprecieri magulitoare, sa faca o intoarcere la 180 de grade si sa aiba darul sa ne incante ochii, sufletele, si sa ne ofere acea incredere pe care o tot asteptam. Pentru ca avem probabil cel mai bun lot din campionat, cu jucatori talentati, inteligenti si muncitori, care pot juca ceva superior acelui joc echilibrat din toate puncte de vedere (?), cum ii place lui Hagi sa spuna.
Steaua e Steaua si lucrurile ar trebui sa se rezolve rapid atunci cand scartaie. Ne-am calificat in Liga dar am pierdut 5 puncte in campionat in 5 meciuri. Mult? Putin? Suficient ca Steaua sa se afle in prezent pe un deloc onorant loc 8. E adevarat, cu o partida mai putin jucata care ar putea aduce 3 puncte, dar in niciun caz primul loc.
Semnalul de alarma se impune a fi tras. Altfel Urziceniul si Vasluiul se vor duce de nu le mai prindem nici cu Intercity-ul.
Virgil
