Pe 15 august 1947, Steaua disputa primul joc din istoria sa, un amical cu Metalul Emil Costinescu din Sinaia. București, 4 iunie 1947. În biroul în care se aflau generalii Dumitru Petrescu și Oreste Alexandrescu, precum și colonelul Ion Isãcescu, se ia decizia constituirii primului club sportiv militar. Pe 7 iunie, generalul Mihail Lascãr, Ministru de Rãsboiu', a promulgat "Ordinul de Înființare al Clubului Armatei Române, Asociația Centralã a Armatei, ASCA", cu șapte discipline sportive, prima dintre ele fiind "foot-ball-ul".
Între 8 și 22 iunie, dupã apariția în "Glasul Oștirii" a ordinului de "recrutare", la Regimentul 6 Mihai Viteazul, de lîngã fostul stadion ANEF, au început sã soseascã întîii sportivi. Pe 10 august s-a plecat în primul cantonament, la Sanatoriul Balnear Sinaia. Pe 15 august, ASCA a disputat primul meci din istorie, un amical cu viitoarea Carpați din localitate.
Astãzi, în Belarus, Steaua joacã un meci foarte important. Între cele douã borne sînt fix 60 de ani.
Iatã cronica primului joc disputat de Steaua în istorie, de fapt un "triunghiular" susținut la Sinaia, între cele douã echipe militare formate ad-hoc și formația localnicilor.
"D. Braun (n.r. - antrenorul Coloman "Cibi" Braun) expune directivele ce trebuie sã-i cãlãuzeascã pe terenul de football... Terenul e atît de mare de-ar încãpea într-o cutie de chibrituri... Echipa B terminã la egalitate cu sinãienii... Echipa A cîștigã cu 3-0. Gicã Popescu a marcat primul gol, Cozac pe al doilea și Floricã Marinescu pe al treilea... Apoi, Echipa B a învins Echipa A tot cu 3-0... Întoarcerea de la teren tot în camioane. Ostașii și muncitorii înfrãțiți intrau în Sinaia, de unde, umilite și grãbite, mașinele îndoliate de stabilizare plecau (n.r. - avusese loc conversia leului vechi cu cel nou, 20.000 la 1)... Dupã duș a urmat cina într-o atmosferã mai antrenantã, apoi s-a trecut la distracție...Cernea a fost cel mai timid și mai cumsecade dintre toate domnișoarele din salã și îmbujorat la fațã cã a fãcut o partidã mare (e vorba de football)".
Materialul a apãrut pe cinci coloane în "Glasul Armatei", oficiosul oștirii, pe 17 august 1947, sub semnãtura locotenentului Nicolae Tãutu. Acesta era, practic, primul "cronicar" din istoria echipei. Tãutu (1920 - 1972) avea, la acea vreme, 27 de ani. Dupã 1948, se dedica versurilor patriotice, opera sa începînd sã fie studiatã în școli.
Cum arãta o zi de cantonament la Sinaia, Sanatoriul Militar
06:30 - deșteptarea
06:45 - 07.45 - antrenament "de dezmorțire", în parcul orașului
08:00 - duș
09:00 - micul dejun
10:00 - se dã suplimentul de marmeladã
10:30 - încep "ascensiunile" pe munte
12:00 - duș, masaj, program liber
13:00 - prînzul
14:00 - 17:00 - program de somn obligatoriu
17:10 - duș și supliment de hranã
17:15 - 18:45 - antrenament (fotbal sau volei)
19:00 - 20:30 - teatru, film, plimbãri prin oraș
22:00 - stingerea (dacã nu e searã de dans)
23:30 - stingerea (dacã se danseazã!)
Cum se distrau
Penzeș era vedeta tuturor farselor. Din cauza lui, Cozac avea sã aterizeze, de pe un pat deșurubat, direct pe 10 gamele pline cu apã. Cernea juca "nasturi" cu copiii din parcul Sinaia, Panait fugea de la frizer, nedorind sã-și piardã podoaba capilarã pentru cã domnișoarele se strîngeau ca la urs la "match-uri"... Taborschi și Racoși jucau fie bîza, fie fripta.
Gicã Popescu I, cel mai sexy
Pe teren, ca și pe ringul de dans, Gicã Popescu era numãrul 1. Nãscut la 27 iulie 1919, Gicã evoluase, pînã sã ajungã sub comanda lui "Cibi baci", la Plevna București, Gloria, Sportul Studențesc, Sparta și Carmen, așa cã avea o experiențã uriașã. La Sinaia, admira nonstop picioarele trecãtoarelor, apoi se "bãga" la dans, chiar cîte șase într-o șarjã.
Gazeta Sporturilor
nu in anul 1947 Romania era monarhie desi comunistii isi exercitau de la moscova tot mai mult controlul asupra puterii statului (eram sub sfera lor de influnenta inca din 1944 dupa tratatul de la teheran) in sport probaganda comunista se manifesta prin echipele muncitoresti (rapid purta stema uniunii sovietice pe tricouri) si prin desfintarea altor echipe ce faceau concurenta feroviarilor
. Da,acum mi-am dat seama,nu stiam.