Salutare, am citit cu atentie ce s-a scris aici si fiecare are dreptate in felul lui. Psihologia este una din stiintele abstracte: nimic nu e alb sau negru, totul se poate interpreta. Din cauza asta e destul de greu sa afirmi cu tarie ca avem sau nu nevoie de "ajutor de specialitate" la echipa.
Eu cand spun "psiholog" imi vin in minte imagini din filmele americane, cu pacientul intins pe canapea si doctorul in spatele lui, uitandu-se cu nerabdare la ceas. Cum spunea si LARI, "in tarile cu o economie foarte dezvoltata, a te duce la psiholog e o chestiune obisnuita". Singura problema e ca noi nu am fost crescuti asa si este foarte greu sa lupti cu vechile obiceiuri. Pentru majoritatea romanilor, a merge la psiholog este, in cel mai fericit caz, un moft - o pierdere de timp si bani. Ca sa nu spun ca ai ajunge de caterinca tuturor colegilor daca ai spune cuiva ca mergi la psiholog. Vedem lucrul asta ca pe o rusine, desi "in afara" nimeni nu se sfieste sa spuna ca are programare la psiholog.
Daca ma intrebati pe mine, consider ca psihologia poate vindeca doar mintile "slabe" - faptul ca nu esti in stare sa te analizezi si sa te intelegi pe tine insuti face dovada unui psihic labil, care are nevoie de ajutor pentru a-si "descoperi" propriul eu. Dar asta-i alta poveste.....
Deci, avem nevoie sau nu de psiholog?
Tind aici sa-i dau dreptate lui @strezahuzum. @Streza, din comentariile tale imi dau seama ca esti un idealist, ca si mine de altfel 
. Crezi ca cinstea/corectitudinea ar trebui sa fie cuvant de ordine pentru fiecare, mai ales cand sunt sustinute de niste conturi frumusele in banca, cum e cazul baietilor nostri. Nu ar fi nevoie de nici un psiholog daca jucatorii ar aborda partidele cu aceeasi determinare si daruire, indiferent de adversar. Dar, tinand cont de natura umana, acest lucru e putin probabil.
Dupa mine, sunt doua aspecte de luat in calcul aici:
1. frica de performanta/adversar (vezi semifinala UEFA)
2. motivarea in meciurile "neimportante" din Liga 1
Referitor la 1, as vrea sa contrazic ideea cum ca "daca aveam psiholog ajungeam in finala UEFA". Cred ca, la acel moment, nici cu 50 de psihologi nu treceam de englezi. Pe riverside nu a pierdut numai Olaroiu, intreaga echipa a fost "paralizata" la gandul ca ar putea juca o finala europeana. Lipsa de rezultate si experienta la acest nivel si-au spus cuvantul - valoarea adversarului a contat putin sau chiar deloc.
Cred ca experienta poate inlocui oricand psihologul. . Multe meciuri tari, cu adversari de calibru, participare constanta in cupele europene, si, dupa cativa ani, vom avea o echipa cu mentalitate de invingatori. Cine crede ca aducem psiholog si ne transformam peste noapte in caractere puternice se inseala. Nu poti convinge pe cineva ca este cel mai bun, atata timp cat nu a jucat/batut pe cei mai buni . Avem nevoie de constanta la nivel inalt, caracterul se va modela de la sine.
Motivarea in meciurile de campionat....., hmmm. Aici iarasi nu cred ca un psiholog ar face mare branza. La fel cum nici antrenorul nu cred ca are vreo putere. Tine de caracterul fiecaruia sa inteleaga ca orice meci trebuie tratat cu aceeasi seriozitate. Stiu ca s-au dat exemple de asa zisi antrenori "buni psihologi" din Liga 1, dar nici unul nu are problemele pe care le are Olaroiu la Steaua. Sunt jucatori (Dica) care considera ca si-au facut datoria fata de Steaua si vor un contract in afara. E dreptul lui si sunt absolut de acord cu acest lucru. Am face cea mai mare prostie sa-l tinem pe Dica daca el nu-si mai doreste acest lucru - mai devreme sau mai tarziu, nemultumirea s-ar arata in jocul lui. Nici pe Ronaldinho nu l-as vrea la echipa daca gandul lui ar fi sa plece in alta parte. Cine intra pe teren trebuie sa fie 100% concentrat sa dea tot ce e mai bun in meciul ala, chiar daca e cu ultima clasata din Liga. As vedea doua solutii aici:
- antrenorul/patronul sa vorbeasca deschis cu fiecare in parte, ca intre prieteni, si sa vada cine isi mai doreste sa continue la Steaua si cine nu. Sa fie lasati sa plece cei care considera ca nu mai au nimic de demonstrat la echipa.
- aducerea de jucatori cu "sete" de afirmare, gen Thereau, care chiar daca viseaza sa joace in alta parte, dau tot cei mai bun pe teren in speranta ca vor fi remarcati. Asa zisii mercenari, desi termenul e putin cam dur.
Referitor la "psihologul din teren", cred ca rolul unui astfel de jucator este extrem de important. Si aici atentie, nu ma refer la caracter puternic in sensul de "capos", ci la unul care te poate face sa crezi in victorie atunci cand esti condus cu 3-0. Imi aduc aminte finala UCL de acum doi ani, Liverpool - ac Milan. Milan avea 3-0 la pauza, iar Steven Gerrard a marcat primul gol pentru englezi dupa pauza. L-am vazut pe Gerrard cum a facut un gest cu ambele maini in sensul ca "haideti, capul sus, se poate". A fost ca un soc pentru ceilalti, care s-au aruncat ca nebunii spre poarta lui Milan. Un comentariu dupa meci spunea "Liverpool a castigat UCL pentru ca Steven Gerrard a refuzat sa se considere invins". Sa nu minimalizam rolul unui astfel de jucator - el trebuie sa aiba un psihic de fier, indiferent de situatie.
Antrenori din Liga 1 care sunt si buni psihologi.....nu stiu. Nu pot face o comparatie, pentru ca nici unul din ei nu a antrenat Steaua, si asta schimba total datele problemei. Stiu ca Multescu anul trecut se lauda ca are psiholog la Sportul si asta ar fi unul din motivele pentru care echipa joaca bine. Dupa mine sunt bazaconii, Sportul Studentesc nu era/este in situatia Stelei. Steaua e obligata sa castige fiecare meci, asta pune o presiune mare atat pe banca tehnica cat si pe jucatori. Sportul Studentesc aveau ca obiectiv principal sa joace bine si sa evite retrogradarea. Nu Champions League, UEFA sau campionat. Presiune zero = spectacol si joc frumos.
Alt antrenor cu veleitati (zice-se) de psiholog este Lucescu cel mic. Dar si aici situatia este diferita, pentru ca rapidul mai are inca de demonstrat. Au fost tot timpul in umbra Stelei si invidia le-a intunecat mintile. Pun pariu ca atunci cand intra pe teren, cu orice echipa ar juca, ei vad numai ros-albastru . In cazul asta nici nu e greu sa fii motivat, de aici si ideea ca razvanel ar fi cine stie ce "formator de caractere". Lasa-l sa castige campionatul, sa participe in UCL si sa vada cum unii din cei mai buni jucatori ai lui isi doresc sa plece - atunci se va vedea daca e capabil sa-si motiveze elevii sa joace la aceeasi intensitate
In concluzie, nu psiholog, da pentru aducerea de jucatori cu experienta
