Tot mai des în ultima vreme se face referire la stadionul Steaua ca fiind Templul Fotbalului Românesc.
Atribuirea acestui nume nu e deloc întâmplatoare pentru ca tot mai mult Steaua a devenit o adevarata religie a celor care o iubesc si cred în ea.
Construit cu peste 25 de ani în urma "sanctuarul cultului stelist" este locul de întâlnire la care pot participa pâna la 27.000 de "credinciosi" în zilele de "slujba"(meci).
Este firesc ca un templu sa aiba si un patriarh,acesta fiind "preafericitul parinte" Ciobanul,care mai tot timpul este înconjurat de un sobor(staf)de "cinstite fete" cum ar fi "înalt prea sfântul mitropolit"(presedinte executiv) MM Stoica.
Jucatorii în aceasta situatie ar fi "prea cucernicii parinti" care îndeplinesc ritualurile din timpul "slujbelor",iar Walter ar fi marele maestru de ceremonii.
Noi spectatorii am fi în aceasta conjunctura binecredinciosii,enoriasii templului.
Principala rugaciune ar fi fara îndoiala "Steaua noastra" care ar avea urmatorul text:
Steaua noastra care esti în fruntea clasamentului,
Cunoasca-se numele tau în cele patru zari,
Faca-se voia ta,vie dominatia ta,
Precum în tara,asa si peste hotare.
Spectacolul nostru cel de toate zilele
Fa-ni-l noua astazi.
Si ne iarta noua scandarile noastre,
Precum în templu asa si pe stadioanele straine.
Si nu ne lasa fara gustul dulce al victoriei,
Asa cum nici noi nu te lasam fara galerie.
Domnul fie cu noi.Doamne iarta-ma.Amin.