Din 1991 incoace, revista Annals of Improbable Research, cea care acorda de-acum celebrele premii Ig Nobel, a recenzat mii de comunicari stiintifice, publicate an de an de institutiile de cercetare de pe glob, pentru a le identifica pe cele mai inutile si mai dubioase. Motivul? S-o spunem pe cea dreapta: Premiile Ig Nobel ii ajuta pe oamenii obisnuiti sa vada si partea distractiva a stiintei, iar pe jurnalisti sa rupa monotonia descoperirilor epocale si a noilor frontiere ale cunoasterii.
Biologie (2004) : Heringii, mari comunicatori
In 2004, premiul Ig Nobel pentru biologie a fost castigat de canadienii Ben Wilson, Robert S. Batty si Lawrence M. Dill, cei care au demonstrat ca heringii emit gaze digestive cu o precizie si frecventa uluitoare si le utilizeaza drept un formidabil mijloc de comunicare. Eu zic: de ce sa ne formalizam, daca sistemul chiar functioneaza?
Astrofizica (2001): Infernul ar putea exista intr-o gaura neagra
Cei mai multi dintre crestini isi petrec intreaga viata incercand sa evite Infernul. Jack si Rexella Van Impe, in schimb, prefera sa stie unde sa-l gaseasca, asa, pentru mai multa siguranta. In 2001, cuplul de profeti TV a dat publicitatii un material video in care au explicat cu lux de amanunte ca de-acum celebrele gauri negre satisfac toate cerintele tehnice pentru a gazdui Iadul. De altfel, tot in opinia celor doi, cea de-a doua venire a lui Hristos este iminenta.
Pace (2007): Razboaiele viitorului vor fi combatute cu hormoni
Razboiul nu e un lucru pentru cei slabi de inger, si potrivit unora, nici pentru homosexuali. Exista unii atat de convinsi de acest lucru, incat au studiat dezvoltarea unei revolutionare Bombe Gay: lansata, bomba elibereaza in aer substante afrodiziace capabile sa declanseze o irezistibila atractie sexuala intre soldatii din taberele opuse si, drept consecinta, sa le diminueze agresivitatea. (Din seria "Make love, not war".)
Poate ca cineva ar trebui sa le explice si celor de la Wright Laboratory din cadrul Air Force americane (care au propus studiul) ca homosexualitatea nu este o boala infectioasa.
Chimie (2008): Coca Cola, excitant sau anticonceptional?
Unii o beau pentru a nu adormi, alti crezand ca ajuta la digestie; exista si cei care ar dori s-o utilizeze pentru a indeparta rugina sau drept combustibil pentru rachete. Parea cumva de bun-simt ca nimanui nu i-ar putea trece prin cap s-o foloseasca drept metoda anticonceptionala. Si totusi, taiwanezii C.Y. Hong, C.C. Shieh, P. Wu si B.N. si-au propus sa-i testeze forta spermicida, in cadrul unor experimente, saptamani la rand. De-acum deloc surprinzator, alti cercetatori s-au gandit sa faca un studiu pentru a demonstra ca NU, Coca Cola nu este un spermicid eficient. Cu totii s-au ales cu cate un un Ig Nobel.
Economie (2003): Liechtenstein, o tara de inchiriat
Ar putea fi prima schema de tip "rent-a-state" din lume si a fost pusa la punct de Karl Schwärzler, cel care a demonstrat cum poate fi inchiriat intregul Liechtenstein, asigurandu-si astfel Ig Nobel-ul pentru Economie in 2003. Potrivit lui Schwarzler, inchiriind in intregime micutul principat european (la un pret imbatabil de 320 lire sterline de persoana), potentialii clienti "corporate" pot avea "totul": fundalul pitoresc alpin, oportunitatea de a "brandui" cele mai reprezentative cladiri din tara cu logo-ul companiei, accesul in Galeria Nationala de Arta si Teatrul National, in pivnita de vinuri a familiei regale si in cel putin unul dintre castelele de basm ale Liechtenstein-ului, Schloss Gutenberg, datand din secolul al XIII-lea. Asta ca sa nu mai vorbim de descarcarea de adrenalina provocata de gandul ca au cucerit un intreg stat.
Literatura (2006): Scriitorii mai putin inteligenti folosesc cuvinte mai dificile
Este un lucru stiut, mai era intr-adevar nevoie de un studiu? Din rigoare stiintifica, Daniel M. Oppenheimer a insistat insa sa demonstreze, in cadrul unei serii de experimente practice, ca scriitorii care se folosesc de cuvinte lungi si dificile cel mai adesea fac acest lucru pentru a-si ascunde nivelul scazut de inteligenta, in dauna textului. Verdictul? Ig Nobel!
Medicina (2009): Omul care isi trosnea degetele
Printre nenumaratele mistere ale medicinei exista unul care ne chinuie din copilarie: trosnitul degetelor chiar ne imbolnaveste de artrita? Subiectul a generat doua scoli de gandire, unii zic ca da, altii ba. Donald L. Unger a dorit sa puna capat, odata pentru totdeauna, polemicilor, petrecandu-si 50 de ani din viata trosnindu-si doar degetele de la mana stanga. Concluzia: pocnitul degetelor nu cauzeaza artrita.
Iată câștigatorii din 2012:
Premiul pentru psihologie: Anita Eerland si Rolf Zwaan (Olanda ) si Tulio Guadalupe (Peru/Rusia/Olanda) pentru studiul lor "Dacă ne inclinam spre stanga, Turnul Eiffel pare mai mic".
Premiul pentru pace: Compania SKN (Rusia) pentru convertirea munitiei vechi ruse in diamante noi.
Premiul pentru acustică: Kazutaka Kurihara si Koji Tsukada (Japonia) pentru crearea SpeechJammer - o masinarie care intrerupe discursul unei persoane facand-o să audă propriile cuvine cu intarziere.
Premiul pentru neurostiință: Craig Bennett, Abigail Baird, Michael Miller, si George Wolford (SUA) pentru că au demonstrat că cercetatorii creierului, folosind instrumente complicate si statistici simple, pot vedea activitate cerebrală peste tot - chiar si intr-un somon mort.
Premiul pentru chimie: Johan Pettersson (Suedia, Rwanda) pentru că a rezolvat misterul de ce, in unele case din Anderslöv, Suedia, parul oamenilor a devenit verde.
Premiul pentru literatură: Biroul de Contabilitate al Guvernului SUA pentru publicarea unui raport despre rapoarte despre rapoarte care recomandă pregatirea unui raport despre rapoarte despre rapoarte despre rapoarte.
Premiul pentru fizică: Joseph Keller (US), Raymond Goldstein (SUA/UK), Patrick Warren si Robin Ball (UK) pentru calcularea Balantei fortelor care modelează si miscă parul strans intr-o coadă de cal umana Prof. Keller a primit incă un Ig pentru că a contribuit la inventarea ceainicelor care nu picură in 1999, studiu care a fost vazut gresit mult timp.
Premiul pentru dinamica fluidelor: Rouslan Krechetnikov (US/Rusia/Canada) si Hans Mayer (SUA) pentru studierea dinamicii lichidelor pentru a vedea ce se intamplă atunci cand o persoană merge cu o cană de cafea in mana
Premiul pentru anatomie: Frans de Waal (Olanda/SUA) si Jennifer Pokorny (SUA) pentru că au descoperit că cimpanzeii pot recunoaste alti cimpanzei din fotografii cu spatele lor.
Premiul pentru medicină: Emmanuel Ben-Soussan and Michel Antonietti (Franta) pentru sfatuirea doctorilor care fac colonoscopii cum să reducă sansele ca pacientii lor să explodeze.
)
