Florea Voinea s-a nascut pe 21.04.1941 la Puchenii Mosneni (Prahova). Are 177 cm si 72 de kilograme.
A debutat in Liga I la Petrolul Ploiesti, intr-o deplasare cu... CCA, in care prahovenii au castigat cu 6-2, unul dintre goluri fiind inscris chiar de viitorul nostru atacant. Era 20 august 1961.
A jucat la Petrolul din 1956 pana in 1961.
La Steaua a jucat din 1961 pana in 1970. A evoluat in 164 de meciuri si a marcat 92 de goluri. La Viitorul Bucuresti, in sezonul '62-'63 a jucat un singur meci, in care a si marcat un gol.
Din 1970 pana in 1972 a jucat la Nimes in 50 de jocuri, marcand 18 goluri.
In sezonul '72-'73 a revenit la Steaua; a jucat in 15 partide, reusind 3 goluri.
In '73-74 a evoluat la CSM Resita (27 de meciuri, 3 goluri), in '74-'75 a jucat pentru Politehnica Timisoara (21 de meciuri, 2 goluri) si si-a incheiat cariera in divizia secunda, la UM Timisoara. Ultimul meci al lui Florea Voinea in Liga I s-a consemnat pe data de 25 mai 1975, in jocul Poli Timisoara - Steagul Rosu Brasov: 2-2.
Cu Steaua a castigat un titlu de campion (in 1968) si 5 Cupe ale Romaniei (1962, 1966, 1967, 1969, 1970). La ultimele doua trofee de Cupa a contribuit cu cate doua goluri. Ambele trofee au fost castigate contra lui Dinamo, iar in '70 scorul a fost 2-1 pentru noi. Da, Florea Voinea a marcat ambele goluri!
Istoria ne spune ca a jucat 2 meciuri pentru Romania B, pentru care a inscris de... 3 ori!
Pentru Nationala a jucat in doar 2 partide:
- pe 28 noiembrie 1963, in compania Danemarcei, intr-un meci pentru calificarea la Jocurile Olimpice. Romania s-a impus cu 2-1 prin golurile marcate de Carol Creiniceanu (aflat la a treia selectie), de la Steaua, in minutul 34, si de Mircea Sasu, de la Minerul Baia Mare, in minutul 117, acesta din urma inscriind chiar la deutul in echipa reprezentativa!
- pe 29.10.1967, intr-un amical cu Polonia, pe stadionul Wisla, incheiat 0-0, in fata a 40.000 de spectatori. In acest meci, au mai jucat urmatorii stelisti, sub bagheta lui Constantin Teasca (la al patrulea meci la Nationala): Lajos Satmareanu (la al 4-lea joc in Nationala), Dumitru Nicolae (la al 4-lea joc in Nationala), Gheorghe Constantin, care a fost si capitanul echipei (la al 36-lea joc in Nationala) si Vasile Soo (aflat la debut). Dobrin a jucat a 12-a oara sub culorile Romaniei. Nu a fost titular, ci a intrat in minutul 62, in locul lui Petre Libardi, de la Jiul Petrosani.
In acest meci a debutat si viitorul mare portar Narcis Coman, care avea sa afirme peste 30 de ani: "Se bate atit monedă pe bautura Da, am baut sprituri! Dar noi stiam să le bem. Nu ne-au afectat niciodată viata sportiva Am jucat pentru oameni. Eram iubiti. Se tineau după noi pe strada În circiumi nu plateam niciodată!"
Pe data de 13 septembrie 1962 a inscris un gol in meciul Steaua - Bote Plovdiv: 3-2 (1-1), in Cupa Cupelor. Au marcat: Voinea('43), Constantin('67), Crisan('86)/ Asparulov('33 si '47). In retur, o saptamana mai tarziu, am fost spulberati cu 5-1 (4-0). Au marcat: Apostolov('7), Asparulov('14,'30,'44), Dermendjiev('66)/ Tataru I ('50).
Pe data de 18 septembrie 1968 a inscris un gol in meciul Steaua - Spartak Trnava: 3-1 (2-0), din Cupa Campionilor Europeni. Au marcat atunci Creiniceanu('20), Voinea('31), Constantin('52)/ Kuma('75). Am fost eliminati dupa un retur de cosmar, pe 2 octombrie pierzand cu 4-0 in deplasare!
__________
Nicolae Ceausescu a fost un blestem pentru toată Romania si, implicit, pentru fotbalistii din tara noastra Toti microbistii se intreabă ce ar fi ajuns, de exemplu, Nicolae Dobrin dacă dictatorul ar fi dat curs ofertei de la Real Madrid.
Se stie că celebrul Santiago Bernabeu, presedintele "albilor", a venit special la Bucuresti in toamna anului 1972 si a incercat să-l imbuneze pe Ceausescu cu o ofertă colosală: două milioane de dolari si o instalatie de nocturnă pentru stadionul din Pitesti. Dictatorul nici n-a vrut să auda sustinand că fotbalistul e "bun national" si nu trebuie să plece.
Granitele li s-au deschis doar veteranilor
Ceausescu s-a opus vehement si in alte situatii similare. Liderul comunist a spus un "Nu" hotarat si la alte oferte astronomice pentru acele vremuri. Lui Balaci i-a dat tarcoale AC Milan, Juventus Torino l-a vrut pe Hagi, iar Gianni Agnelli s-a oferit să dea in schimb o sumă consistentă si să construiască o fabrică "Fiat" in Romania.
Multi alti jucatori de legendă din perioada "Epocii de Aur" s-au vaitat că au trait in timpuri nepotrivite si că au ratat transferuri la echipe mari de pe continent. Au existat insă si exceptii cauzate de un context favorabil si de "toanele" lui Ceausescu. Pană in 1965, anul in care Ceausescu a luat puterea, fotbalistii romani au avut embargo aproape total la transferuri in strainatate.
După 1965, granitele au inceput să se deschidă timid si numai veteranilor, jucatori in jurul varstei de 30 de ani care iși cam terminaseră "benzina". Emeric Ienei si Gheorghe Constantin au ajuns la Kayserispor, Ilie Datcu la Fenerbahce, Constantin Frățilă si Mihai Mocanu la Omonia Nicosia, Nicolae Lupescu la Admira Wacker si Ion Ionescu la Alemannia Aachen. Acestia sunt câțiva dintre norocosii care au devenit "stranieri" in anii '60- '70. Cuvantul decisiv l-a avut mereu partidul, iar Ceausescu si-a dat cu greu acceptul.
De ce nu i-a putut refuza "nea Nicu" pe francezi
A existat insă si un caz in care Nicolae Ceausescu a cerut in mod expres să fie lasati doi fotbalisti in Franta. În perioada 15-19 iunie 1970, Ceausescu a fost in vizită oficială in Franta la invitatia lui Georges Pompidou.
Relatiile cu francezii erau destul de stranse, mai ales după ce acestia au fost parteneri la fabrica de automobile Dacia. În aceste conditii, Ceausescu a realizat că nu le poate refuza prea multe si a fost maleabil cand i s-au solicitat doi fotbalisti. Norocosii au fost Florea Voinea si Ion Parcalab.
EVZ: Domnule Voinea, ce rol a avut Nicolae Ceausescu in transferul dumneavoastră la Nimes?
Florea Voinea: În general, in perioada aceea, jucatorii cu o varstă si care au facut ceva in carieră primeau acceptul de la partid să meargă afara Datcu, Ienei si Gheorghe Constantin plecaseră in Turcia, Ion Ionescu a jucat la Aachen. Au mai fost si altii. Eu si cu Parcalab am avut noroc. Ceausescu n-a spus direct: «Să plece Voinea si Parcalab!» A fost vorba despre noroc. Ceausescu a fost in vizită in Franta in '70 si pe acolo, dintr-una in alta, au inceput aia să intrebe si de fotbalisti. Ceau sescu a fost de acord si consilierii care erau in spate au notat tot.
Cum au ajuns francezii tocmai la dumneavoastra
La Nimes sponsor era "Cacharel", firmă de haine la mare modă atunci. Aveau ceva relatii de afaceri si prin Romania. Probabil că-și faceau produsele la noi, fiindcă era mai ieftin. Nu stiu. La un moment dat m-a sunat fostul mare handbalist Nicolae Nedef si mi-a zis: "Ma Florica nu vrei să mergi la Nimes?". Am acceptat imediat. L-am sunat si pe Parcalab, care era mai mult rezervă la Dinamo si l-am intrebat: "Mergi si tu?". Pe teren eram dusmani, dar in rest eram prieteni.
Cand ati semnat?
Doi conducatori de la Nimes au venit să ne vada Urma finala Cupei Romaniei, Steaua - Dinamo. Noi am câștigat cu 2-1. Eu am dat două goluri, iar de la ei a marcat Dumitrache. Țin minte că inainte de meci am vorbit cu Parcalab pe holurile de la vestiare. "Indiferent cine câștiga face prima jumatate-jumatate cu celalalt", am stabilit atunci. Era ultimul meu joc la Steaua si ultima lui aparitie la Dinamo. După joc, nea Pisti Kovacs m-a chemat si mi-a zis să mergem la Athenee Palace, să ne vedem cu francezii.
Cum au fost negocierile?
Țin minte că acolo, cand am intrat, am dat nas in nas cu Jean Paul Belmondo si am facut cunostință. Probabil filma ceva. La masă au mai fost nea Pisti, Nedef si Țiriac. Noi am semnat imediat in alb. Ce stiam noi despre contracte? Eram manati de curiozitate. Mergeam in altă lume, in alt fotbal.
Ce salariu ati primit?
Am luat echivalentul a vreo 7.000 de dolari pe an. Cu banii aia mi-am luat un teren la Mogosoaia, unde mi-am facut o casă pe care am terminat-o chiar acum.
Nu erati urmariti de Securitate?
Ba da, dar nu ne interesa. Se cunosteau după fete, dar nu ne interesau. Mergeam prin "shopuri", luam ce vroiam. Le aratam pasaportul, stiau că am primit "liber" de la Ceausescu, asa că n-am avut probleme. Nu ne-au oprit valuta.
Nu v-ati gandit să ramaneti acolo?
După ce am revenit in tară mi-am zis: "Am fost prost că nam ramas!". Dar mi-era frica Eu veneam din Armata mă dadeau tradator si mă impuscau chiar si in strainatate. Mai era o chestie. Nu pot să spun că era vorba de nationalism, dar acasă aveam prietenii, rudele si abia asteptam să vin in tară să beau un spriț si să discut cu ai mei. Altii ar fi facut orice pentru un concediu in strainatate atunci. Mie imi placea să vin acasa să fiu cu apropiatii si cu amicii. Și mai era ceva. Nu aveam bani indeajuns ca să-mi fac un rost acolo. În '91 am fost cu o grupă de copii de la Steaua la un turneu la Paris si am dat o fugă si la Nimes. M-am intalnit cu fosti colegi si prieteni si mi-au zis: "Florence, acum trebuia să joci aici, pentru că acum se dau bani buni, nu ca atunci!".
Cum au fost cei doi ani petrecuti la Nimes?
Am prins imediat echipa si am jucat foarte bine. În primul an am terminat pe locul patru, iar in al doilea pe locul doi. Atunci, Saint-Etienne, Marseille si Nantes dominau fotbalul francez, dar noi am fost marea surpriza Nimeni nu se astepta, pentru că obiectivul nostru era să nu retrogradam. Ne-am descurcat mai mult decat onorabil.
CARIERĂ' - Steaua l-a "ridicat" de pe stradă!
Florea Voinea s-a nascut pe 21 aprilie 1941, la Puchenii Mari (judetul Prahova) si a inceput fotbalul pe izlazul din sat. "Plecam cu oile si vacile, si acolo am inceput să joc", si-a amintit Voinea. A jucat la echipele ploiestene Prahova si Petrolul, de unde, in 1961, a ajuns la CCA (actuala Steaua).
"Steaua si Dinamo aveau o intelegere. Într-un an lua o echipă fotbalistii de soi, anul viitor cealalta Dinamo a incercat o manevra să mă transfere la «satelitul» Dinamo Bacau, dar Steaua s-a prins. Țin minte că am prins un meci exceptional facut de Petrolul. Am invins CCA-ul pe «23 August» cu 6-2. Nea Ilie Oană (n.r. - antrenorul de atunci al prahovenilor) m-a folosit in ultimele minute si am dat si eu un gol. Atunci m-au remarcat cei de la CCA. Mie imi venise hartie de incorporare, dar nu m-am dus.
Într-o dimineață, mergeam cu un prieten prin Ploiesti. În spatele nostru a oprit o motocicletă cu atas M-am trezit că mi-a pus unul mana pe umar si mi-a zis: «Urcati in motocicletă!». M-au dus la comisariat si, de acolo, cu masina, direct la Bucuresti, pe strada Plevnei, unde m-au tuns «zero». Asa am ajuns la Steaua", a incheiat Voinea, care a jucat zece sezoane la Steaua. El a câștigat un titlu si cinci Cupe, marcand 106 goluri in campionat.
CONTACTUL CU FRANȚA
Parcalab: "Am mancat nuci pe aeroport!"
Ion Parcalab si-a amintit de problemele pe care le-au avut incă de la plecare. Pe aeroport nu i-a asteptat nimeni si, timp de o zi, s-au hranit numai cu nuci!
"La inceput vroiau să ne trimită inapoi. Spuneau că i-am pacalit si că ei n-au adus straini care să-i tină pe bancă pe francezii lor! Pană la un meci in care, condusi la pauză cu 3-0, a iesit scandal in vestiar. Apoi, in repriza a doua, Voinea a dat patru goluri si am câștigat. De atunci nu ne-au mai scos din echipa Jucam pe prime de 200 - 300 de dolari la victorie.
Primul contract a fost de 1.500 de dolari pe sezon. Primarul statea ca boierul in tribună si fuma trabuc. Aveam in lot un algerian, un spaniol, un senegalez... Era si un fundaș stanga din Martinica. Nu voia nimeni să stea cu asta in camera asa că m-am mutat eu! Francezii nu-i sufereau pe negri! Despre noi spuneau că am venit in «misiune», că luaseră un capitan de Armată si unul de la Militie! Iam dus an de an in Cupa UEFA. Cum ne-au ales?
După o vizită a lui Ceausescu la Nimes. Primarul deacolo s-a vaitat că echipa retrogradează si i-a cerut jucatori. Ă'sta i-a dat ordin unuia din staff să se ocupe de problema Francezii au venit la finala Cupei Romaniei si au zis: «Îl vrem pe numarul 9 de la albastri si pe numarul 7 de la albi!».
Cand am ajuns acolo, nu ne-a asteptat nimeni de la club, fiindcă ne amanasem deja de două ori sosirea si credeau că nu mai venim. Am stat o zi prin aeroport si am mancat ce aveam prin valize, nuci si altele. De ce m-am intors in Romania? Fiindcă eram patriot. Dacă aș fi avut mintea de acum, n-aș mai fi revenit. Aș fi ramas la Nimes, oraș aflat la 15 kilometri de Mediterana Acolo era Raiul pe Pamant", a rememorat ieri Ion Parcalab. (Daniel Contescu)
"Din banii câștigati acolo - 4.000 de dolari - mi-am luat un Ford Escort nounouț de la Intercontinental. , - Ion PÂRCĂ'LAB, fost jucator la Nimes
"În schimbul meu, la federatie au ajuns 25.000 de dolari, iar Dinamo a primit lei, nu valută", - Ion PÂRCĂ'LAB, fost jucator la Nimes
"După ce am revenit, mi-am zis: Am fost prost că n-am ramas! - FLOREA VOINEA, fost jucator la Nimes
EvZ
