Cicerone Ionitoiu - Presedintelui Curtii supreme de Justitie
Consider rezolutia netemeinica si nelegala, un refuz scandalos al parchetului de a cerceta adevarul faptelor incriminate de mine si vă rog sa o desfiintati, prin sentinta, urmind sa obligati parchetul sa faca cercetari temeinice si legale
sunt in masură , ca unul care a strins atitea probe privind crimele comunismului (facindu-le publice si depunind suficente si la dosarul 35/P) si care a facut atitea demersuri blocate pentru dreptate, să apreciez că instanta nu ar mai trebui să returneze dosarul privind genocidul comunist si acoperirea lui după 1989 la procuratura ci să-l retină spre judecare. Nu mai e nevoie de alte cercetari pentru a trage concluziile de rigoare si a spala obrazul justitiei.
Interpretarea tendentioasă a legii si sabotarea aplicarii ei trebuie să inceteze.
Detalii AICI : http://www.universulromanesc.com/ginta/for...splay.php?f=624
Catre presedintele Curtii Supreme de Justitie " Plingere
Subsemnatul, Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar, [], vă solicit să rezolvati urmatoarele patru capete de cerere, pe care le consider patru trepte catre dreptate.
I. Dosarul 35/P/2006 - genocidul comunist si acoperirea lui după 1989
II. Dosarul 75/P/1997- reprimarea actiunilor intru infaptuirea dreptății
III. Constatarea a două decenii de sabotare a luptei mele pentru justitie
IV. Constatarea legimității luptei pentru pedepsirea uzurpatorilor statului
Observatii finale
Solicit (in baza art. 278 cpp) desfiintarea rezolutiei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010, comunicată mie la 13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, seful sectiei de urmarire penală si criminalistică de pe lingă Parchetul de pe lingă Înalta Curte de Casatie si Justitie a raspuns la plingerea depusă de mine la 10.11.2010 față de decizia de NUP dată de procurorul Iuliu Molcuț la 29.09.2010 si comunicată mie la 22 oct. 2010, in dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)- ordonante prin care se lichidează o anchetă tergiversată două decenii privind crimele comunismului.
Cercetarea lor a fost solicitată deseori după 1990 (inclusiv de mine, in octombrie 1990, in urma desoperirii de la Dealul Marului - vezi dosarul 430/P/1990, integrat in 35/P/2006) si inchisă cu NUP-uri abuzive, cum ar fi cel pronuntat la 08.10.1993 de procurorul Aurel Cute in dosarul 430/P/1990, pe motiv că faptele ar fi fost prescrise in acel moment. O "solutie" de care am aflat de-abia in cadrul cercetarii redeschise de mine la 31 iulie 2006, printr-o plingere in care aminteam largul evantai de aspecte de drept si de fapt care reclamă:
a.) Deblocarea cercetarii genocidului comunist si b.) Pedepsirea celor care au impiedicat această cercetare după 1989).
======TEXT INTEGRAL : http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php?t=1013
Avind in vedere importanta acestor clarificari pentru analiza dosarelor depuse la (inchise de) procuratură dar si pentru orientarea jurisprudentei in cauze similare, solicit instantei să constate (infirme sau confirme) urmatoarele asertiuni generale (potentiale prezumtii):
1. (Regimul comunist a fost criminal si ilegitim)
1.1 Regimul instalat după 23 august 1944 nu a fost expresia vointei libere a poporului roman pentru o organizare comunistă ci a reprezentat interesele -nocive- ale unei puteri straine- de ocupatie.
1.2 Regimul a supus pină in 1989 populatia: hartuielii, explotarii nemiloase, represiunii genocidare, dezinformarii si degenerarii, transformind tara intr-un lagar de munca exterminare si alienare
1.3 Institutiile statului au fost uzurpate de membrii clicii "comuniste". Legislatia elaborată de slugile lor a fost criminală si ilegitima Justitia a fost deturnată si facută partașă
2. (După 1990, trebuiau pedepsite crimele regimului comunist)
2.1 Schimbarea din 1990 s-a facut in numele eliberarii de sub comunism. Pe această bază a fost judecat Ceausescu si apropiatii sai, cîștigate alegerile, administrată tara. Oamenii legii, dacă iși scuză prin conformism vechea activitate, trebuiau să se conformeze si valorilor anticomuniste care formau baza noului sistem de drept.
2.2 Comunismul a cazut cu legislatia lui criminală cu tot. S-a creat un gol formal, in care justitia de tranzitie trebuia să opereze corector, in baza dreptului natural si a formulelor puse la punct in regimuri de drept - si nu invocind legi care trebuiau condamnate.
2.3 Ansamblul crimelor regimului alcatuieste un tot unitar indivizibil, in spatiu, sens si timp. Pentru operationalitate, faptele pot fi cercetate si judecate pe tronsoane. Dar segmentarea tratamentului nu inseamnă că micilor infractiuni componente li se aplică automat termenele scurte de prescriere. Trebuie tinut cont si de de unitatea temporala de continuitatea fenomenelor. Daca după 1989, nu se constată doar tainuirea crimelor si favorizarea vinovatilor ci si sprijinirea valorificarii (acapararii) prazii acumulată de stat de la victime- este vorba de complicitate, intr-o infractiune continuată impotriva umanității traitoare in Romania.
2.4 In timpul comunismului nu se puteau judeca crimele regimului. Pină la 22 decembrie e suspendată prescriptia (conform art 128 c.p)- asa cum au admis deja public ministrii justitiei. Plingerile pertinente respinse de instante constituie temei de intrerupere a prescriptiei, conform art 123 CP. Dar si in cazul NUP-urilor procuraturii, plingerea facută de reclamanti ar fi dus la un act comunicat invinuitului sau inculpatului, dacă aceasta ar fi fost pus sub acuzare. Procurorilor complici nu li poate recunoaste dreptul de a paraliza justitia pină la depășirea termenilor de prescriere. Iar dacă faptul se consideră consumat, trebuie pedepsiti cei ce au l-au provocat. In plus, dacă e dovedit blocajul justitiar, inseamnă că nici după 1990 penalizarea acestor crime nu a fost posibila deci se prelungeste suspendarea prescrierii.
2.5 Nu există temeiuri respecabile pentru a eluda imprescriptibilitatea genocidului comunist. Statul roman post-comunist nu era obligat democratic la sustinerea omului-calau, dimpotriva trebuia să-și arate noua orientare, in directia respectarii drepturilor omului-victima Vinovatii nu pot fi exonerati, in numele "principiului" non-retroactivității aplicat dolosiv, pentru că au introdus chiar ei in legi prevederi favorabile (auto-amnistiante) sau au aminat semnarea tratatului international privind imprescriptibilitatea- caci s-ar premia astfel juridic infractiuni impotriva justitiei.
3. (Regimul "de tranzitie" a lucrat in folosul criminalilor comunisti).
3.1 Au fost stinse cu justificari formale procesele deschise de victime, inabusite anchetele penale- din interese transparente. După ce s-a motivat inchiderea dosarelor cu prescrierea pană in 1989 (coroborată cu respingerea imprescriptibilității), s-a afirmat că faptele s-au prescris după 2005, prin absenta invinuirilor, pe care reclamantii nu le-au putut obtine. In mod sistematic, procurorii au prelungit anchetele pină la (pentru) trecerea termenului de prescriptie.
3.2 Nu au fost anulate si condamnate toate legile vicioase ale sistemului demontat, nici date toate legile necesare corectarii situatiei de drept. Arhivele au fost incuiate pentru ca stringerea probelor să fie ingreunata Nu au fost scoase din pozitii de conducere persoanele care facuseră lucruri grave sau dovedeau complicitate cu vechii criminali. Nu s-a permis nici macar cunoasterea la timp a faptelor lor de catre electorat.
3.4 Au fost haituiti activistii pentru reabilitarea justitiei, cu mijloace extreme in 1990, siliti să renunte la "utopia" civica să parasească tara, să se sinucidă (Nemes, Chesaru, Gravrilescu, etc.) sau să coabiteze cu retelele care gestionează mafiot putreziciunea post-comunista
3.5 A fost dezinformată continuu populatia prin media aservită si reteaua informatorilor conspirati, distrusă educatia, formindu-se noi generatii care să tolereze/sustină/amplifice bolile societății si ale legalității
3.6 A fost diminuată si aminată pină la decesul victimelor reparatia morală si materială pentru abuzurile justitiare din timpul comunismului. Este expresiv detestabilă anularea Legii 221/2009 care a creat- tardiv- un cadru reparatiei, de catre Curtea Constitutională (prin decizia 1.358 din 21.10.2010).
In ce priveste mijloacele de probă pentru această parte generala voi proceda in functie de evolutia procesului, in speranta că recursul la luminile, cultura si constiinta judectorului, coroborat cu documentele (publice, difuzate de mine sau depuse la dosar,) va fi suficient. Pe lingă cercetarea arhivelor incuiate si periate , s-ar mai putea recurge si la marturii interogatorii pertinente, pină cind tergiversarea nu va ucide toti supravietuitorii catastrofei judiciare.
Observatii finale
Am evitat implicarea altor reclamanti sau reclamati- pentru operationalitate. Imi rezerv dreptul de a-i adauga pe parcursul procesului.
Instanta ar trebui să asigure (conform obligatiilor asumate de Romania si incorporate in Constitutie) dreptul meu la judecare echitabila intr-un proces in care partea reclamată este sistemul judiciar care stabileste sarcinile, evaluarile, promovarile, penalizarile si remuneratiile judecatorilor. E o provocare/ocazie pentru constituirea/reconstituirea statului de drept. Dacă nu va fi folosită reparator, o voi folosi eu pentru analiza patologiei sociale a societății romanesti, dirijată spre CEDO si mai ales spre cartile de istorie a (ne)dreptului.
Ioan Rosca , 22 decembrie 2010
Detalii: http://www.legiuneastraina.org