Articole din trecut

Deoarece traim vremuri tulburi si atat eu, cat si o parte din userii vechi ai acestui forum ne simtim coplesiti de noua generatie de ''forumisti'', am decis sa readuc in prim-plan o serie de articole definitorii ce au stat la baza formarii ''gandirii steliste''.

Sper ca aceste scrieri sa fie un punct de plecare pentru cei neinitiati ''in ale forumului'' si un punct de reper pentru cei care de abia au descoperit Steaua.

Regula generala: Oricine e binevenit sa contribuie cu un articol valoros ce l-a impresionat, insa postarile inutile nu sunt binevenite.

Incep cu:

Ce isi doreste suporterul stelist?

In urma discutiilor purtate cu suporterii mai multor echipe, am ajuns la o concluzie ingrijoratoare. Suporterul stelist isi doreste performanta cu orice pret. E asta un lucru rau? Eu spun ca DA!

Uitati-va in Anglia, in patria fotbalului. Acolo echipe ca Leeds sau Nottingham Forest se zbat in ligile inferioare, dar suporterii au ramas alaturi de ele. De ce oare? Suporterii lor nu vor performanta? Nu sunt obisnuiti cu performanta? BA DA, sunt obisnuiti cu performanta, dar stiu ca nu asta este cel mai important lucru. Important este ca in fiecare duminica, ei pot merge cu familia la stadion, in locul pe care il ocupa de 20 de ani incoace, pentru a vedea echipa pentru care traiesc. Si ei se enerveaza cand nu merge totul cum vor, numai ca ei nu pot renunta la dragostea pentru echipa. Acest lucru nu intra, pur si simplu, in discutie. In momentul in care ai trecut prin bune si rele alaturi de clubul tau, nu te gandesti sa il parasesti nici daca te duci in Liga a treia. Foarte multe cluburi europene au avut sedinte de zeci de ani in ligi inferioare, dar numarul suporterilor nu a scazut.

La noi de ce nu e asa? Nu stiu, pentru ca noi nu suntem englezi? Situatia altor cluburi nu ma priveste, dar la Steaua sunt foarte multi rupti in cur (scuzati-mi exprimarea, dar asta e adevarul) care se dau repede stelisti dupa un rezultat bun al echipei. Acestia nu ar trebui incurajati, deoarece calitatea de suporter se capata dupa ani de zile si se transmite in familie, nu se dobandeste dupa un meci mai bun. Nu ar trebui incurajati, dar sunt. Cum? Prin intrarea libera, si prin preturile derizorii ale biletelor. Astfel Gigi Becali ii aduce si mai aproape de echipa in loc sa ii indeparteze, iar adevaratii suporteri sunt scarbiti de situatie si nu mai vin la stadion.

Cum vreau eu sa fie situatia la Steaua? Vreau sa ma pot duce linistit sa imi cumpar abonament de la casa de bilete, fara sa ma scuipe toti aurolacii, vreau sa pot intra pe stadion fara sa tin mana in buzunar pe portofel in timp ce trec printr-o inghesuiala infernala, vreau sa imi gasesc locul scris pe abonament liber si scaunul intreg, vreau sa vad in teren o echipa devotata si gata sa isi dea viata pentru culori, iar in loje conducatori cu facultate si dragoste ros-albastra. Nu vreau miliarde de dolari, nu vreau spoiala, nu vreau petarde. Vreau jucatori carora sa le faca placere sa joace pentru club si rezultate cat mai bune posibile in aceste conditii. Nu vreau performanta indiferent de modul in care este obtinuta ea, nu vreau lipsa de respect, nu vreau nesimtire. Vreau sa ma simt bine alaturi de cei dragi intr-o zi de duminica.

Iar daca echipa o merita, vreau sa sarbatoresc castigarea campionatului la sfarsit. Din punctul meu de vedere, asta este singura cale pe care putem intra in normalitate, cale care incepe invariabil cu indepartarea lui Gigi Becali de la conducerea clubului. Indiferent de ce ar spune unii si alti, el nu este capabil sa conduca un asemenea club.

Acum, ca am lamurit ce vreau eu, voi ce vreti? Calitate sau cantitate? Spectacol sau victorie? Devotament sau flegme? Care club il doriti? Steaua lui Gigi Becali sau Steaua? Raspundeti cinstit!

greco, 25 februarie 2005

Excelent, excelent, excelent!

Parca mi-a luat cuvintele din inima, nu din gura! De ce "greco" nu mai este printre noi?!

Va dau cuvantul de onoare ca am scris pe un articol care e 100% din ideea de aici, dar nu l-am trimis spre postare, pentru ca mi se parea incomplet si nepotrivit pe deplin. Se numeste "Cine suntem si ce vrem?"

Nu am citit nimic din ce a scris acest om, dar idei pe care le-am exprimat si eu pe forum, se gasesc 100% aici. De ce astfel de oameni nu sunt aici ???

De asemenea lucruri avem nevoie. Trebuie EDUCATIE!!!

Joga Bonito, imi iau o palarie si mi-o scot in fata ta(palaria ) !

Remarcabil articol,mai ales la acea vreme...

Care club il doriti? Steaua lui Gigi Becali sau Steaua? Raspundeti cinstit!

Steaua ! Fara Becali,orice ar fi...Eu nu-l vad pe Becali capabil sa se schimbe,iar in conditiile date,cu el nu cred ca se poate face performanta...Nu stiu,la ce-a facut din Steaua,din suporteri,din fostele glorii etc.,pentru mine nu mai e cale de intoarcere...Poate sa castige si Champions League,ca eu tot nu-l mai doresc la club...

De ce "greco" nu mai este printre noi?!

Este plecat din tara de ceva vreme.

Omul asta scria lucrurile astea in 2005, cand, daca ma intrebai pe mine, as fi spus ca Becali e baiat bun, dar il strica gura, ca baga bani, ca tine Steaua, etc. in niciun caz nu eram cu el, dar nici categoric impotriva.

Eu doar prin 2006-2007, m-am lamurit pe deplin si definitiv in privinta lui, iar acest om, si-a dat masura valorii de stelist, printr-o forma incontestabila: predictia confirmata de timp.

Noi, in general, o labarim pe chestii fumate, trecute, ne e usor sa vorbim, dar greco a facut prin acest act, un manifest despre trecut, prezent, si cel mai important, despre viitorul Stelei.

Iar faptul ca Joga Bonito a ales acest articol pentru a-l posta, nu e deloc intamplator. E expresia unei gandiri f. profunde. Nu ne deseneaza omul, ne lasa pe noi sa intelegem, sa interpretam si sa tragem invatamintele necesare singuri! Bine, aici cam greseste el, cum s-a demonstrat in diverse alte ocazii, din pacate.

Joga, din acest articol, si mai ales, din motivatia postarii lui, multi n-o sa inteleaga nimic. Iar aia care o s-o faca, deja stiau lucrurile astea.

Eu nu ma pricep, dar tu, Joga, ar trebui sa faci o interpretare a ceea ce inseamna acest articol pentru Steaua. Comenteaza articolul. Degeaba speri sa o faca altii. Eu as face-o cu draga inima, dar sper si cred ca, printre noi, "sunt altii mai vrednici", cum ar fi spus Pimen.

Omul asta scria lucrurile astea in 2005, cand, daca ma intrebai pe mine, as fi spus ca Becali e baiat bun, dar il strica gura, ca baga bani, ca tine Steaua, etc. in niciun caz nu eram cu el, dar nici categoric impotriva.

Mda... cand se castigau campionate, cand era ovationat calare pe Maybach... a prevazut el bine

Moskopole, din pacate, ca si greco, Galileo Galilei a spus o vorba care a ramas pentru posteritate: ''Nu poti invata pe nimeni nimic. Poti doar ajuta oamenii sa se descopere.'' Prin urmare, sa nu crezi ca nu s-a incercat in vremurile alea impunerea unui punct de vedere sanatos. Chiar daca ponderea oamenilor inteligenti era mult mai mare decat in prezent, ecoul lui Tiberiu (greco) a ramas fara raspuns pret de 2-3 ani.

In prezent, te lovesti de mult mai multe obstacole, incepand de la automatismul in gandire al "oamenilor in verde" si terminand cu userii multi si slabi valoric. Si oricat mi-ar face placere sa le punctez niste lucruri evidente, refuz sa ma implic.

Cat despre perioada 2006-2007 la care faceai referire:

Gigi suntem noi!

Gigi. Gigi grobianul, demagogul, afaceristul fara scrupule, personajul care si-a permis sa calce in picioare traditia si bunul renume al Stelei. Gigi e de vina pentru tot ce se intampla acum la echipa, pentru suspiciunile de blat, transferurile ratate, intinarea spiritului stelist, dispretul fata de adevaratele valori, cultul personalitatii... Asa-i?

NU. Sau, cel putin, nu in totalitate. Fiecare a pus umarul (intr-o mai mica sau mai mare masura) la ascensiunea lui Gigi. De cate ori apare la TV, ii sorbim cuvintele si-i facem audienta. Suntem dependenti de declaratiile si aparitiile lui, iar contorul ratingului se da peste cap in orice emisiune in care Gigi apare ca invitat. Ne plac mahalaua si circul, ne plac personajele caragialesti care dau culoare unei vieti lipsita de senzational. Este portia zilnica de caterinca pe care orice roman si-o permite prin simpla plata a abonamentului TV. Presa si televiziunea n-au absolut nici o vina: o logica elementara a economiei de piata spune ca, fara cerere, oferta nu poate exista. Mass-media ofera exact ceea ce se cere: cine insa ne pune pe noi sa cerem asa ceva? Cat succes ar avea, sa zicem, o emisiune in care invitat sa fie Victor Hanescu? Hmm...

Gigi e popular printre saraci, ca le da bani. Bineinteles, toata lumea stie ca asta e un mod de propaganda ieftina pentru ca faptele bune nu trebuie trambitate la TV. Propaganda electorala, manipulare, o sa ziceti. Foarte bine, si? Asta stie, asta face. Problema de fond nu e ca Gigi da bani la saracii aia din Ferentari sau construieste case, ci de ce am ajuns ca in Romania secolului XX sa avem astfel de categorii sociale. In orice stat civilizat, cei care nu se pot intretine singuri ajung in grija statului (ajutor de somaj din care chiar poti trai), la noi sunt lasati pe strazi la mila celorlalti.

Orice miscare a lui Gigi a fost permanent sustinuta si aprobata de oamenii pe care fiecare dintre noi i-a votat la un moment dat. Afacerile, curate sau necurate, au trebuit sa aiba acordul tacit al anumitor structuri din politica sau politie. Vedeti cum totul se leaga? Asa-i ca ne-am facut-o cu mana noastra? Bine, bine, o sa spuneti, da' pe cine sa votam daca nici unul nu corespunde? Raspunsul e, pe nimeni. Boicotam alegerile, nu ne prezentam. Lasam sa se inteleaga ca ne-am saturat de marionete comuniste care una spun si alta fac.

Vorbim in continuu de luari de atitudine, dar nu pricepem un lucru esential: SCHIMBAREA TREBUIE SA INCEAPA CU NOI. Suntem primii la scandal, injuraturi si mistouri, dar, de fiecare data cand ne comportam asa, Gigi iese in avantaj. De fiecare data cand dam spaga la gabori ca sa ne scuteasca de vreo amenda, de fiecare data cand intarziem la serviciu sau stam aiurea pe net in loc sa muncim, de atatea ori Gigi castiga. In momentul in care fiecare va fi constient ca putina seriozitate si profesionalism nu strica, ca a citi o carte sau a scrie corect nu te fac mai putin "cool", in momentul acela oamenii ca Gigi se vor exclude singuri. Pentru ca va disparea suportul moral pe care acestia si-au cladit imaginea mincinoasa si nu vor mai face sens intrebari existentiale de genul "Da' cum il facem pe asta sa plece?" Noi vrem sa schimbam intr-o saptamana ce nu suntem in stare sa schimbam de 17 ani incoace...

Sunt convins ca toti ne dorim un investitor pe un cal alb, destept, cinstit, harnic si bogat. Din pacate, actuala societate nu ne poate oferi asa ceva pentru simplul motiv ca noi nu suntem pregatiti sa acceptam un astfel de om. Prostia si agresivitatea verbala se vand foarte bine (chiar si pe forumul nostru zic eu), desteptaciunea, modestia, bunul simt, mai putin sau deloc. Pana nu ne vom schimba noi, Gigi nu va pleca. Sau va pleca, dar va fi inlocuit cu altul gen Copos, Borcea sau Marian Iancu. Pentru ca Romania nu este (deocamdata) in stare sa promoveze lideri de valoare, iar principalii vinovati pentru acest lucru suntem noi si slabiciunile noastre...

Nu e in intentia mea sa tin o lectie de moralitate, pentru ca (partial) ma recunosc in descrierea facuta mai sus. E doar un punct de vedere, prilej pentru fiecare de a reflecta asupra propriei barne. Pe Gigi nu-l vor alunga din Ghencea ura, bannerele sau batistele albe, ci inteligenta, cultura, bunul simt - dar, vorba poetului, mai e mult pana departe.

papillon, 10 mai 2007.

Laca stie!

In cea mai buna carte despre fotbal citita vreodata de mine, Nick Hornby povesteste despre impresia extraordinara pe care i-a lasat-o un banner afisat pe Highbury cu inscriptia "George knows!". Hornby vorbeste despre un sentiment asemanator celui pe care il avem toti atunci cand suntem copii, nesiguri de cele ce se intampla in jurul nostru, cand avem nevoie sa vedem expresia plina de siguranta a unui parinte care "stie".

Care stie fara sa simta nevoia sa explice sau sa se justifice...

A unui parinte care sa stie si care sa ne dea increderea de care avem atata nevoie in momentele alea in care abia incepem sa deslusim imensitatea lumii care ne inconjoara...

Si desi comparatia dintre antrenorul echipei de care esti legat iremediabil pe viata si parinti nu sta intrutotul in picioare, in ambele cazuri e un spil despre care Hornby prefera sa nu vorbeasca.

Anume ca nici un parinte nu poate "sa stie" intotdeauna...

Tot ce poate sa faca un parinte in momentele alea cand avem nevoie ca ei "sa stie" este sa fie acolo pentru pentru noi.

Pur si simplu.

Si adevarul e ca de cele mai multe ori parintii nici macar nu "stiu"...

Sunt doar acolo si atunci cand totul pare sa-si piarda sensul, cand nimanui nu pare sa-i mai pese, cand ne pierdem punctele cardinale, ei pur si simplu sunt acolo si ne dau siguranta ca exista cineva caruia ii pasa, pentru care lucrurile vor avea mereu un sens, si anume ca noi ramanem intotdeauna pentru ei copiii aia speriati care au nevoie ca cineva "sa stie"...

Am inceput printr-o digresiune pentru a ajunge la ceea ce am eu de spus...

Si anume ca la ora actuala, multi dintre noi se simt instrainati in raport cu Steaua.

Multi simtim ca echipa pentru care am suferit si vom continua sa suferim indiferent de rezultate si de forma de moment nu ne mai apartine...

Multi simtim ca dispretul unor parveniti a depasit de mult orice limita a suportabilului...

Multi simtim ca spiritul Stelei e tot mai mult pe cale sa se piarda sub presiunea nevoii de procente electorale si de popularitate pentru trimisul Domnului pe pamant...

Simtim cum ne pierdem punctele cardinale...

Simtim cum nimic nu mai are sens...

Simtim cum nimanui, si uneori nici chiar noua, nu-i mai pasa...

Si privim in jur speriati, ca atunci cand eram copii si descopeream cu spaima imensitatea lumii din jurul nostru, figura cuiva caruia sa-i pese si care sa ne redea certitudinea ca totul mai are inca un sens...

O figura de parinte care sa ne linisteasca si care "sa stie"...O privire care sa ne spuna tacut:" Nu va fie teama, eu sunt aici ca sa am grija de voi!"

Zilele astea am privit si eu speriat in jur dupa o privire care sa ma linisteasca si care sa-mi spuna ca lucrurile inca nu si-au pierdut complet sensul. Cineva care sa imi dea curaj in fata nebuniei care ameninta sa ne sufoce.

Am cautat pe cineva care pur si simplu "sa stie".

Si l-am gasit.

L-am zarit undeva pe banca Stelei pe baiatul ala pletos pe care il iubeam teribil pentru ca intr-o lume inchistata in conformism si spaima, el aducea relaxarea si spiritul de fronda.

L-am zarit pe baiatul ala, peste care au trecut o gramada de ani, care intr-un mai de acum 21 de ani a pus intr-un sut toate frustrarile si neimplinirile noastre spre a ne aduce pe cat de aproape de Paradis poate ajunge un om datorita fotbalului...

Si sa fim absolut convinsi ca indiferent ce va fi, chiar si atunci cand totul va parea sa-si piarda sensul, cand nimanui nu va mai parea ca-i pasa, cand vom simti ca ne pierdem punctele cardinale, el pur si simplu va fi acolo sa ne dea siguranta ca exista cineva caruia ii pasa si pentru care lucrurile vor avea mereu un sens.

Cineva care atunci cand ne vom simti iar ca niste copii speriati care au nevoie ca cineva "sa stie", ne va ajuta sa gasim iar drumul spre casa!

Forza Laca! Forza Steaua! Mandru ca sunt stelist!

the quiet romanian, 16 noiembrie 2007.

Mai rau, pentru toata lumea este -cum s-a reconfirmat, din pacate, si pe pielea noastra- nu, sa nu ai pe unul care sa "stie".

Mai rau e sa ai pe unul care nu stie, dar spune ca stie!

Si mai rau este sa ai pe unul despre care crezi ca stie, dar se dovedeste ca nu stie.

Atunci, se cam darama totul.

ma citez si eu dintr-un articol postat in 2006, ma rog eu fusesem mai critic cu Gigi dar a trebuit sa modific putin ca mi-a spus un baiat ca s-ar putea sa se interpreteze ca avem ceva cu conducerea

Iata ca, dupa ce imnul tarii a fost manjit si terfelit prin prin baltoaca ordurilor de niste manelisti ordinari, un alt simbol national, si anume Steaua Bucuresti, are parte de acelasi tratament, de data aceasta cu largul concurs al patronului nostru.

Astfel , Steaua se inscrie si ea in galeria valorilor sau simbolurilor care au facut figuratie in versurile acelorasi caractere hilare ale peisajului muzical romanesc. Ei bine daca nimeni nu a luat pozitie impotriva acestor mizerii umane, uite ca acum imi asum acest rol, acela de a combate prezenta in versurile rusinoase ale manelistilor a simbolurilor nationale a ceea ce este romanesc si legat pe veci de acest popor.

Este oare posibil ca numele acesta, pentru multi dinte noi sfant, Steaua, sa fie ultragiat, batjocorit, manjit, de niste oameni care niciodata nu au fost pe un stadion sau au vazut vreun meci al echipei noastre? Cum se poate ca acesti sclavi ai banilor, aceste caractere dezonorante sa cante despre echipa noastra cand pentru ei onoare, cinste, munca, glorie, daruire sunt cuvinte cu inteles necunoscut, cand o viata intreaga sustin - tocmai prin ceea ce canta - contrariul acestora.

Trebuie sa suportam cu totii batjocorirea, dezonorarea, umilirea si degradarea numelui de Steaua de catre toti aceia care canta desrpe mertane, iubire, jale, smecheri, puscarie, aur, dolari si euro, femei si multe astfel de porcarii, prin punerea pe acelasi plan al acestor fonetisme surde cu numele Stelei. Sa stiti ca pentru noi auzul acestui nume provoaca tresariri, zvacniri, ne da sentimentul atotputerniciei si invincibilitatii, ne transpune intr-o alta lume, unde frenezia, emotia puternica, pasiunea, comanda.

Nu, nu este bine ca sunt promovati si incurajati manelisti sa cante despre Steaua, ca au frau liber in imaginatie in a compune despre noi, se greseste grav cand acceptam aceste figuri sinistre pe langa Steaua, trebuie sa intelegem ca manelele nu ne reprezinta si nu au nimc in comun cu noi, ca incurajandu-le si promovandu-le in scurt timp iubirea, dragostea si pasiunea nostra pentru Steaua se vor transforma intr-o hecatomba sentimentala pentru echipa militara, prin sterilizarea oricarui sentiment ros-albastru. Si in plus de ce niste oameni care ne aduc atatea prejudicii de imagine sa isi faca reclama prin Steaua, de ce sa apara ca iubind Steaua, cand se stie ca pentru ei nu exista nici o iubire in aceasta echipa, exista doar banul si cat mai multa publicitate.

M-am saturat ca toti incultii, agramatii, frustratii sexual si esuatii sentimental, toate specimenele sa cante despre Steaua, sa vocifereze si sa scoata niste triluri funeste dintr-un nume atat de gingas, sa faca tot soiul de comparatii nerealiste intre jucatori, sa repete la nesfarsit ca avem dusmani, valoare si bani,( cand este de notorietate ca suntem iubiti si apreciati de toti si in intreaga tara). Nu mai suport, melodramatismul si supararea dusa la extrem in aceste facaturi muzicale, utragiile aduse prin atribuirea unor insusiri care nu ne apartin si care ne injosesc, preluarea din cantecele traditionale ale galeriei noastre a unor franturi de versuri integrate apoi rusinos textului intreg-care nu este altceva decat o mare mizerie.

Nu, acestea nu sunt subiecte de manele, istoria, traditia,culorile si faima clubului militar nu pot fi calcate in picioare si transformate in reziduri muzicale, sunt parti sensibile ale existentei noastre si ale definirii noastre ca persoane, fara ele - sau cu ele patate - nu reprezentam nimc.

Asa ca manelisti din toata tara, renuntati la a mai pata numele Stelei in ordurile voastre numite cantece, si ganditi-va ca prin ceea ce faceti aduceti o pata de rusine, greu de uitat sau iertat, pe blazonul imaculat al celei mai iubite echipe de fotbal din Romania.

Le reseau pansant

bravo, reseau!

Comentariu la articolul Cuvinte amare

Toate evenimentele astea din ultima vreme ne demonstreaza cat de ilogic e sa fii suporter.

Haideti sa vedem o scurta istorie recenta a celor suportate de suporterii de fotbal din Romania:

1. Iubire de Adi Mutu, care, sufocat de salariile mari si anturaj, isi da in petec si e suspendat gratie unui manager peste care chiar nu se baga nimeni (Mourinho). Rezultat - 1 an scos din circuit, suporterii raman cu degetul in gura.

2. Loti Boloni preia nationala si cand o face sa mearga ca o echipa moderna, pleaca la bani mai multi, lasand suporterii cu buza umflata.

3. Protasov vine la Steaua, face echipa sa joace, dar pleaca acasa pentru o caruta de bani.

4. Becali se face iubit in Ghencea. Revigoreaza fotbalul romanesc, pentru ca apoi, usor-usor, oamenii sa inteleaga ca au de a face cu un individ lipsit de scrupule, ahtiat dupa bani si cu grave probleme de comportament. Suporterii nu mai inteleg nimic si se intreaba daca lumea mai functioneaza dupa vreo regula. Raspunsul e DA! E regula BANULUI.

5. Hagi - cel adorat ca jucator de o natie fermecata, isi dezvaluie usor-usor din postura de antrenor marile carente de comunicare si de gestionare a unui colectiv si a unui vestiar, veleitati fara de care nu ai nicio sansa de a reusi in antrenorat. Rezultatul - o multime de suporteri dezamagiti raman cu buza umflata pe la Bursaspor, Istanbul, Timisoara si, nu definitiv, in Ghencea.

6. Un exemplu extra-fotbal: tenismanul Federer are 3 ani de senzatie: 2004-2006, in care este de-a dreptul irezistibil. Cum vine 2007 si nu repeta parcursul de regularitate din anii precedenti (desi si acest sezon este unul exceptonal dupa standardele ante-Federer), suporterii incep sa se indoiasca de el si migreaza prin zone mai "caldute" cum ar fi Nadal sau Djokovic.

Ce rost are toata sporovaiala mea?

E simplu.

Natura umana e tare stranie. Suntem genetic si cultural modelati pentru a ne lega de valori sportive despre care nu stim decat ceea ce ne livreaza mass-media.

Construim mental castele de nisip care cad la primul val mai serios adus de mare.

Nu putem fi oameni seriosi, responsabili si sa afirmam cu tarie : DA, prieteni!

Sunt trup si suflet pentru culori!

E o bazaconie cat toate zilele!!!

Care culori? Care blazon? Care echipa?

Orice echipa de fotbal din lumea asta e doar o societate in mana unui om sau a unui actionariat. Restul e doar pictura stilizata prin mass-media si istorie.

Singura diferenta e ca Anglia are istoria cosmetizarii si capitalismului mai lunga decat Romania.

Ei au trecut, gratie varstei capitalismului de acolo, de etapa in care societatea putea produce personaje becaliene.

Doar nu credeti ca fratii americani (parca Glazer) care detin Manchester sau Abramovici constientizeaza prea profund simbolurile United sau Chelsea? Nici gand. Sunt constienti de valoarea de marketing a echipelor si atat.

Si nu traiesc intr-o republica bananiera ca Romania, tara de balada care poate naste monstri de genul celor din familia Becali. nu li s-ar permite sa apara si sa se manifeste in coordonate becaliene pe acele meleaguri.

Si mai imi vine minte o analogie, legata tot de caracteristica extraordinar de ilogica a naturii umane de a asimila idoli, mai ales la varste fragede, nu neaparat in domeniul sportului.

Imi amintesc ce insemnau pentru mine cand aveam 17 ani Michael Jackson sau Rolling Stones. Si uite ce s-a dovedit ca sunt: un negru devenit alb cu grave probleme psihice si o trupa de rock excelenta dar formata din personaje pe care in niciun caz nu le-ai putea folosi ca exemple pentru copii tai. (imi vine in minte declaratia lui Keith Richards, beat fiind, probabil, cand spunea lumii intregi ca si-ar dori sa prizeze cenusa lui taica-su').

Psihologic functionam tare aiurea, noroc ca exista evenimente care ne trezesc cat de cat si ne aduc cu picioarele pe pamant.

Sa ai idoli? Sa tii cu Steaua? Sa fii fan Hagi ? (oare Zaharia si acel iesean care nu simulase nimic, au fost si ei vreodata fani Hagi? Eu zic ca da. Acum cu siguranta nu mai sunt!)

Sa il apreciezi pe Becali ? Doamne Sfinte, in ce tara traim!

Si cat de ilogic ne comportam !

Vedeti-va dragilor de vietile voastre si nu ii mai bagati in seama pe toti acesti circari.

Nu se merita consumul nervos si cu siguranta viata are lucruri mult mai frumoase de oferit!

Oare cati romani stiu numele ultimilor medaliati de la olimpiadele de matematica, fizica si informatica dati de Romania? Acei tineri chiar ca ar merita sa fie modele!

In fine, ma opresc aici.

Sigur pe mine si multumit ca nu mai am nicio pasiune. Nici pentru Hagi, nici pentru Steaua, doar o idee pentru Federer, si nicidecum pentru vreun partid politic sau personalitate de pe la noi.

Si, recunosc, nici eu nu stiu cum ii cheama pe acei medaliati la olimpiade, dar promit sa ma interesez.

Ei chiar merita sa le stim numele!

fsoica, 22 august 2007.

Referitor la primul articol postat, cu atat mai mult e de apreciat cu cat a fost scris la 1 zi sau 2 dupa calificarea in fata Valenciei.

Stelisti, vă ordon să asediati Pipera!

De prea mult timp ne zbatem ca viermii sub talpa asupritorului. Multe zile trecut-au in intuneric si departe de lumina calauzitoare a dreptății. De la atata lene si ignoranță a inceput deja să pută si carnea de pe noi. Fiecare stelist are un drum pe care poate fi condus, dar nu i se poate crea un alt drum decat acela pe care e chemat să meargă de catre Patria-m-amă stelista

Asadar, stelistule, de ce te vaiti mereu că esti nedreptățit atunci cand ai armele si libertatea să triumfi? Fu prea greu? Cea mai mare rusine e cea pe care n-o vede nimeni: rusinea ta de tine insuti. Izbanda o vroiesti? Învață-te să te inalti, nu să cobori.

Chiar si in genunchi si cu putini cei care tin steagul roș-albastru sus, minunea se poate realiza. Noi, romanii, si stelistii in general, umblam după solutii geniale si neexecutabile. Și de aceea am stat pe loc. Solutiile simple, ce se pot indeplini, sunt cele mai bune. Martor iți este orice razboi câștigat. Pentru că am cautat prea mult timp după solutiile cele dintai, de aceea nu putem face nimic. Minunea se poate realiza, trebuie doar să credem in ea, restul e usor, iar amintirea acestor suferinte va fi comoara cea mai scump platită de un stelist si ne va proteja pe viitor de hienele avide de sange nobil.

Frica ciobanului cunoaste mai multă imaginatie decat curajul nostru, care se naste, traieste si moare, si care trebuie intretinut mereu, la fel ca si armele. Arme ce vor mirosi a praf de puscă in barlogul asupritorului din Pipera. Trebuie lovit fară incetare in punctul lui cel mai slab, trebuie distruse toate lucrurile pe spinarea carora si-a construit influenta si ne-a robit. Cand toate acestea s-au infaptuit, trebuie ucis si aratat lumii ca un exemplu.

Autori: Maresal Ion Antonescu, Nicolae Iorga, Regimentul 2 Rosiori (poză) si toti eroii adevarati ai neamului romanesc, ce nu trebuie cautati in morminte, ci in inimile noastre!