Cornel Pavlovici s-a nascut pe data de 2 aprilie 1943, la Bucuresti, si masoara 1,77 metri.
A jucat ca atacant pentru CCA/Steaua, intre anii 1963-1966, pentru care a marcat 35 de goluri in 54 de meciuri.
Pentru Nationala, a fost selectionat doar in 1963 si 1964, marcand 7 goluri in 7 meciuri. De remarcat ca a facut parte din echipa reprezentativa care s-a clasat pe locul 5 la Olimpiada de la Tokyo, in 1964, clasandu-se pe locul al doilea in topul golgheterilor competitiei.
Cornel Pavlovici a ajuns la varsta de 67 de ani si traieste dintr-o pensie de 700 de lei, dar si cu spaima că ar fi putea fi aruncat in stradă de fosta sotie. Noi n-am jucat pe bani multi, dar am jucat si pentru oameni, repetă Pavca aproape obsesiv.
Am facut mai multe decat el!
Pavlovici are idei taioase, unele contradictorii, altele revolutionare. Aprinde scanteia in duelul dintre generatii, la fel cum a facut-o si Cristi Chivu, acum câțiva ani ( Ce a facut generatia de aur? A stat cu fundul in poartă si l-au avut pe Hagi, spunea capitanul nationalei, după un meci in Giulesti).
Pavca este nemultumit de supranumele primit de Hagi.
Care «Rege», ce «Rege», oameni buni? Ce-a câștigat Hagi? E vreun campion mondial, european? Eu am facut mai multe decat el, dacă e s-o luam asa! Generatia mea are locul cinci la Olimpiada la Tokyo, in 1964, iar eu am iesit al doilea marcator al turneului, cu opt goluri. În schimb, Hagi nici nu juca la Brescia, cu Lucescu. Cunosc bine situatia, doar am stat mult langă el, sochează Pavlovici, intretinand disputa generatiilor din fotbalul romanesc. Fotbalisti mari au fost Voinescu, Zavoda, Constantin, Apolzan... Mă uit la Panduru asta, care a jucat la Steaua, iar acum este manager. Ce fotbalist a fost? A jucat la Benfica? Poate că a fost in lot, nu că a jucat!.
Nu se regaseste in actuală formatie din Ghencea
Fost stelist in perioada 1962-1966, Pavlovici, golgheterul Romaniei in 1964 (19 reusite, la egalitate cu ex-dinamovistul Con stantin Frățilă), nu recunoaste actuala echipă din Ghencea:
Nu mai sunt stelist! Nu suport Steaua de-acum. Nici in stadion nu pot să intru. Nu am legitimatie, nimic. Iar cei de-acum habar n-au ce sacrificii am facut noi pentru clubul asta. Pe vremea mea, nici jambiere n-aveam ca să jucam. Cei de la Dinamo aveau, fiindcă erau mai instariti. Evoluam cu sortul pe care-l purtam si la antrenamente. Îl aduceam acasă si mi-l spala mama, ca să-l am curat la meci. Dar jucam cu sufletul, pentru public, ceea ce nu mai există acum. Iar in tribune erau cateva zeci de mii de oameni. Pentru locul doi ocupat in clasamentul golgheterilor la Olimpiada de la Tokyo am primit doar un stilou din aur.
Sustine că a ratat cateva ocazii bune de a prinde un contract in strainatate, intr-o perioadă in care transferurile externe erau interzise de regimul acelor vremuri. În 1963 am mers cu Steaua la Zagreb, pentru un meci cu Dinamo. La hotel m-am intalnit cu patronul, care mi-a propus să raman. A zis că vorbeste el cu comunistii, regretă acesta.
În sezonul 1963-1964 am dat 19 de goluri, intr-un campionat cu 14 echipe si am terminat la egalitate cu dinamovistul Constantin Frățila de la Dinamo. Am luat fiecare cate o cupa apoi am mers pe terasă si am baut o bere impreuna Eram prieteni, astea erau vremurile, povesteste Pavlovici. Aflat prin preajma Frățilă a dat peste cartea Cornel Pavlovici - sau fascinatia golului, scrisă de Ilie Dobre. Prinde-l si tu pe Ilie, că nu se stie cat mai traiesti! Dă-i toate datele, să-ți facă si tie o carte, ca să ramană ceva după tine!, l-a avertizat, pe un ton grav, Pavlovici pe Frățila
Riscă să ramană fară locuință
Pavlovici se confruntă cu probleme mari in viata personala Și-a schimbat yalele usii de la intrare de teamă că fosta sotie ar putea da buzna in casa in timp ce el este plecat, si i-ar arunca lucrurile, pentru a-l forta să plece din locuință.
În trecut am dat o semnatură pe un act, iar sotia a profitat. S-a dus la notar, a inregistrat hartia, iar acum vrea să-mi ia apartamentul. Eu vreau ca locuinta să ajungă la fiul meu, care este acum in Italia, nu să profite ea. N-are niciun drept, se plange Pavlovici.
Victor Piturcă juca barbut cu inginerii din Motru si cu un hoț de ulei!
Pe Victor Piturcă (foto), Cornel Pavlovici il cunoaste ca pe propriile buzunare. Mai intai, il prezintă ca pe un salvator ( doar Piti ar putea pune ordine, dacă vine la Steaua), apoi face dezvaluiri despre fostul selectioner al Romaniei.
Juca fotbal la Jiul Petrosani (n.r. - sezonul 1977-1978), unde antrenor era Ion Parcalab. Jiul se lupta, in Liga secunda cu Minerul Motru, unde antrenor eram eu. Petroșănenii erau pe primul loc, iar noi - pe doi. Cand nu juca barbut la Petrosani, Piturcă venea la Motru să joace cu niste ingineri. Eu aveam o vilă in oras iar cand se afla in Motru, Piti tinea la mine grosul banilor, ca să nu se ducă la joc cu sacosa plina Nu dorea să riste să-i dea vreunul cu ceva in cap si să-i fure toti banii, asa că ii lasa la mine. Știu si cu cine juca. Era unul care fura ulei de la o fabrică din zonă! Cand l-au prins, asta a dat totul pe «goarnă». A spus cu cine juca barbut, totul. Asa au ajuns la Piturcă.
Cu Nicolae Ceausescu m-am intalnit de multe ori, o dată chiar in holul unui hotel. Mă pupa ori de cate ori mă vedea. Ținea cu Steaua., despre conducerea fostului Partid Comunist
Am copilarit in cartier cu Lucescu si cu fratii lui. Unul dintre ei era mai talentat decat Mircea. Știu că Lucescu a fost ste list, dar antrenorul Ștefan Onisie l-a respins la un trial., despre echipa cu care tinea Mircea Lucescu
În Italia, Lucescu mă intreba mereu:«Cum vezi tu fotbalul? Cum il vezi pe Dumitrache?». Îi placea să vorbească de Dumitrache. L-a iubit enorm si il considera cel mai mare atacant roman., despre simpatia lui Il Luce pentru Florea Dumitrache
La Brescia am lucrat cu Negro, cu Pirlo, cu Baronio, cu fratii Filippini, dar cel mai bun fotbalist de-acolo era Sabau. A fost numarul unu." - despre fotbalistii care i-au trecut prin mană la Brescia
