Îi dai cuiva "murã în gurã". (Totul de-a gata)
Îi sare țandãra. (S-a supãrat)
Îl ia gura pe dinainte. (Dezvãluie un secret)
Îi trãznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei nãstrușnice)
În țara orbilor, chiorul este împãrat.
În coadã la arat, în fațã la adunat.
Încalecã - multe, descalecã - du-te! (Fã-ți interesul fãrã sã-ți pese de altcineva)
Înainte de a porunci învațã a te supune.
Întrebarea / Trece marea.
În viațã e bine sã fii blând ca un miel, dar când în jurul tãu sunt lupi e bine sã fii leu.
În viațã e bine sã te ferești chiar și de greșelile altora.
Învațã de la alții, dar fã cum știi tu.
Învațã pe alții, ca sã fii învãțat și tu.
Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decaveazã)
Îți intrã pe o ureche și îți iese pe amândouã.
Gânduri multe, fara treaba, / Dovedeste minte slaba.
Gaina vecinului face oua mai mari.
Gaina batrana face zeama buna
Geaba ai pantof maro, daca n-ai bulan misto.
Ghinioanele se tin lant.
Ghinionul il dai afara pe usa si el intra pe fereastra.
Graba strica treaba.
Greu la deal cu boii mici.
Gura bate curul.
Gura lumii n-o astupa nici pamântul.
Gura lumii-i sloboda.
Gura pacatosului adevar graieste.
Facerea de bine e futere de mama.
Fa-te frate cu dracul pana treci lacul.
Fa-ti iarna car si vara sanie.
Femeia care face pe mironosita.
Femeia vede unde barbatul abia zareste.
Femeia "usoara" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rau platesti…"
Femeia nebatuta e ca moara neferecata.
Fereste-te de câine mut / si de om tacut.
Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani pot singur sa ma feresc .
Fiecare cioara îsi lauda puiul.
Fiecare pasare pe limba ei piere.
Foaie verde loboda, gura lumii sloboda.
Foamea te scoate afara din casa.
Frate ca frate, da' brânza-i pe bani barbate.
Frica pazeste bostanaria.
Fricosul se sperie si de umbra lui.
Fricosul roade osul.
Frumoasa parca e rupta din rai.
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa.
Fugi de cel ce pupa în bot, / ca îti ia din punga tot.
Destept de-i crapa capul. (E prost)
De când era lupul catel / si magarul vitel.
Daca nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treaba facuta pe dos)
Daca taceai, filozof ramâneai.
De ce te-mbeti daca stii ca-ti face rau?!
De treci Dunårea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde nu este nici Dumnezeu nu prea cere.
Decât cu un prost la câstig, mai bine cu un destept la paguba.
Decât sa manânc pâine cu unt si sa ma uit în pamânt, mai bine manânc pâine cu sare si ma uit la soare.
Decât sa plânga mama mai bine sa plânga ma-sa.
Dacä te iei dupå capul altuia te duci de râpa.
Decât un car de frumusete, mai bine un dram de minte.
Decât codas la oras, mai bine în satul tau fruntas.
Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.
Decät så plängå mama, mai bine så plängå må-sa.
Decât vin otetit / mai bine otet cinstit.
Da cuiva un deget si-ti ia toata mâna.
Daca si cu Parca se plimbau pe-o barca. Si daca Daca nu era, Parca parca se-neca.
Dacå dai, n-ai.
Dacå te lasi în coadå la tors, Joimarita ti-agata fuiorul în prajina. (Se spune la fete)
Dupå furtunå vine si vreme bunå.
Dragostea o ca o doctorie, daca e pra multa te omoara.
D-zeu a fåcut trandafirul si dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
"Doamne fereste!" pân' te nimereste.
Domnia si prostia se platesc.
Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocratie)
D-zeu då cu o mänå si ia cu amändouå.
Doi încarca, doi descarca. Merge treaba? Merge! (Lucru facut în zadar si fara cap)
Doua, si cu a brânzii - noua. (Socoteala încurcata)
Doua vorbe un ban nu fac. (Vorba în zadar)
Dumnezeu îti da, dar în traista nu-ti baga.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rau e pedepsit, dar nu fizic)
Dupa fapta si rasplata.
Dupa razboi multi viteji se arata.
Du-te învârtindu-te.
Dacå vrei så scapi de un prieten, imprumutå-i bani.
Daca vrei sa te îneci, fa-o într-o apa adânca.
Dacå umblå porcul cu paiu-n gurå, se schimbå vremea.
Dar din dar se face rai.
Darul dat la vreme e dar îndoit. (Lat. Bis dat qui cito dat…)
Darul nu dupa marime, ci dupa dragoste se pretuieste.
Decät multå minte stiu cå e mai bine så ai totdeauna un dram de noroc.
Dacä baba avea ventil, se chema automobil.
Dacå n-ai päine, månäncå cozonac! (Maria Antoaneta)
Dacå mergem impreunå vreau så-ti simt cotul.
Da-i Doamne Românului mintea de pe urma. (Dupa multe încercari nereusite, o idee buna)
De bani se plâng toti, dar de minte niciunul.
De ce îti este frica, de aia nu scapi.
Asa deci si prin urmare greci faceau comert pe mare. Prin urmare si-asa deci, ei fåceau comert cu greci.
Degraba sa asculti, târziu sa graiesti. Si la mânie cu totul sa zabovesti.
Desteptul învata din greselile altora, dar prostul nici macar din greselile lui.
Din vorba se face fapta / si din fapta vorba.
Din greseli inveti. (Si tot nu stii nimic)
Dragoste cu pacoste. (Din prea mula iubire se întâmpla lucruri neplacute)
Decät o sutå de ani cioarå, mai bine un an privighetoare.
E bun sa-l trimiti dupa moarte.
E cu un ochi la slånina, cu altul la faina. (Cineva hraparet)
E lesne a povatui, si anevoie a se povatui.
E mai dificil sa corectezi o opera decît s-o scrii.
E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
E pe bune. (Nu e gluma)
E rupt din stele.
E rau cu rau, dar mai rau e fara rau.
E scump la tarâte si ieftin la faina. (Face afaceri proaste)
E spurcat la gura. (Vorbeste urât).
E un om - sa-l pui la rana/ E ca buruiana de leac.
Esti nehotarâta ca fata mare la maritat.
Esti cam "Laså-må så te las". (Lenes, inactiv)
Esti cam intr-o ureche. (Zapacit)
Esti o belea pe capul omului.
Esti un drac împielitat. (Esti nazbâtios - Se spune la copii)
Eu domn, tu domn, cine sa duca sacul?
Eu sunt mic, nu stiu nimic. Tata-n pod beleste oaia. (Când cineva vrea så ascunda adevarul, dar se da de gol)
Exemplele rele strica moravurile bune.
Exemplele sunt fåcute pentru prosti.
Banul face din om neom.
Binefacerile fãcute altora nu trebuie reamintite.
Ba e albã, ba e neagrã.
Burta plinã nu învațã bine.
Barca cät este de veche tot mai trece-odatå iazul/ Baba cät e de båtränä tot ar mai såri pärleazul (Påstorel Teodoreanu)
Bagi pe dracu'n casã cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
Banul la ban trage.
Banii fac bani și pãduchii tot pãduchi.
Bine faci, bine gãsești.
Banul e o micã roatã ce-nvârtește lumea toatã.
Bãrbierul învațã meseria pe capul proștilor.
Bãtrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
Buba cap nu face pânã nu se coace.
Bogatul nu crede sãracul și sãtul nu crede flãmândul.
Binele ce-l faci la oarecine, ți-l întoarce vremea care vine.
Boala intrã cu carul și iese pe urechea acului.
Brânzã bunã în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-și face cinste)
Banul e ochiul dracului.
Bucuria trece repede, dar durerea nu se uitå.
Buturuga micã rãstoarnã carul mare.
